Neîncredere în sistemul fiscal românesc

Nivelul de incertitudine al sistemului fiscal este mai mare în Ungaria, Polonia, România şi Rusia, conform unui raport al Deloitte pentru regiunea Europa, Orientul Mijlociu si Africa (EMEA).

„Acum trei ani, Deloitte Tax lansa raportul Fiscalitatea românească – Radiografia unei reforme incomplete, care prezenta o parte dintre provocările semnalate de marii contribuabili din România. Identificam atunci două neajunsuri importante care contrabalansau avantajele competitive ale sistemului fiscal românesc, în principal cota unică de 16%. Aceste neajunsuri erau incertitudinea cauzată de frecvenţa modificărilor legislative şi calitatea relaţiei cu autorităţile fiscale, inclusiv transparenţa, nivelul de pregătire şi disponibilitatea acestora. Din păcate, aceleaşi preocupări se regăsesc şi în studiul actual. Se confirma încă o dată că sistemul fiscal românesc necesită reformare suplimentară”, apreciază Alexandru Reff, partener coordonator Deloitte Tax & Legal România.
Deloitte a lansat prima ediţie a raportului „Gradul de certitudine fiscală – un studiu despre relaţia dintre companii şi autorităţile fiscale” în regiunea EMEA. Studiul arată că peste 15% dintre respondenţii din Austria, Italia, Nigeria, Polonia, România şi Rusia au o relaţie proastă sau foarte proastă cu autorităţile fiscale.
În regiunea EMEA, unul din doi respondenţi consideră că incertitudinea regimului fiscal din ţara de origine are impact sau chiar afectează operaţiunile companiilor pe care le reprezintă. Acest sentiment este mai puternic în Ungaria, Kenya, Polonia, Portugalia şi România. Principala cauză este frecvenţa schimbărilor legislative, indicată de aproape o treime dintre respondenţi. Pe locul doi se află durata excesivă a litigiilor fiscale (12,4%), urmată de lipsa de consistenţă de care dau dovadă autorităţile la nivel de doctrină şi norme metodologice (12,1%).
Nivelul de încredere este cel mai ridicat în Elveţia, consideră 80% dintre respondenţi. La polul opus se situează Ungaria, Polonia, România şi Rusia, cu cel mai mare grad de incertitudine, conform opiniilor a peste 55% dintre respondenţi.
În ultimii 3 ani, aproape o treime dintre respondenţi au fost verificaţi în zona de TVA şi de impozit pe profit. În aceeaşi perioadă, aproape o zecime au fost controlaţi pe aspecte de preţuri de transfer, impozite internaţionale şi impozit pe venit şi mai puţin de 6% au raportat controale în domeniul accizelor şi taxelor vamale. Chiar dacă majoritatea respondenţilor (53%) spun că activitatea de control fiscal s-a menţinut constantă în 2011, aproape o cincime (21%) dintre ei consideră că această activitate s-a intensificat.
Divergenţele cu autorităţile fiscale locale sunt în general rezolvate prin recurs administrativ. O mică parte dintre respondenţi consideră că o asemenea metodă ar genera o soluţie satisfăcătoare în Norvegia, Rusia şi o serie de ţări central-europene precum Ungaria, Polonia, România şi Slovacia.
Majoritatea respondenţilor (83%) au încredere că vor beneficia de un tratament corect din partea Fiscului, iar 17% – nu. Ponderea este cu precădere mai mare în România unde 43% dintre respondenţi nu cred că vor avea parte de un tratament corect din partea ANAF, iar 12% dintre respondenţi, cu precădere din Rusia şi România, spun că au depus în trecut plângeri cu privire la tratamentul incorect sau neprofesionist primit din partea autorităţilor fiscale locale.