Negocierile Lavrov-Kerry de la Geneva vor intra în analele diplomaţiei ca un mare succes

Rusia şi SUA au înregistrat un istoric salt înainte în problema siriană: sîmbătă, la Geneva, ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA, John Kerry, au adoptat planul privind stabilirea unui control internaţional asupra armelor chimice aflate în dotarea guvernului sirian Bashar al-Assad. Moscova speră că eforturile de pacificare ale preşedintelui rus Vladimir Putin şi ale diplomaţiei ruse vor permite preîntîmpinarea unui atac asupra Siriei din partea Washingtonului şi aliaţilor săi.

Arsenalul chimic sirian nu va fi dus în Rusia, însă Moscova va finanţa o parte din acţiunile pentru lichidarea acestuia, operaţiune estimată de SUA la 150 de milioane de dolari.

Cele trei zile de negocieri ruso-americane de la Geneva vor intra în manualele de istorie a diplomaţiei: Rusia şi SUA au convenit asupra unui scenariu paşnic de reglementare a problemei armelor chimice siriene, într-un moment cînd intervenţia armată din partea Occidentului părea inevitabilă.

Pînă în ultima clipă delegaţia rusă nu avea certitudinea că americanii vor accepta planul Moscovei privind stabilirea unui control internaţional asupra arsenalului chimic sirian. Potrivit unui interlocutor al Kommersant apropiat delegaţiei ruse, cel mai greu le-a fost negociatorilor să convină asupra punctului care precizează ce va fi dacă una dintre părţi va încălca acordurile. SUA insistau că răspunderea o poate purta doar regimul Assad şi, dacă el nu va acţiona conform scenariului rus, va suporta o pedeapsă conform articolului 7 al Statutului Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care prevede aplicarea forţei. Rusia cerea ca responsabilitatea pentru subminarea planului să fie pusă şi pe umerii opoziţiei siriene şi se opunea categoric unor măsuri de sancţiune automate.

În final, delegaţia rusă a reuşit să-şi impună punctul de vedere. Părţile au convenit asupra următoarei scheme: planul rus (considerat acum acord cadru ruso-american) va fi transmis Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), care îl va perfecta juridic. În sprijinul acestui plan, Consiliul de Securitate al ONU va adopta o rezoluţie specială, în care nu va fi menţionat articolul 7.

Însă, dacă procedurile vor fi încălcate şi una dintre cele cinci ţări membre permanente ale Consiliului de Securitate al ONU va considera necesar să aplice forţa sau sancţiuni, va fi nevoie de încă o rezoluţie. Însă Rusia o va sprijini doar dacă va fi sigură în proporţie de 200% că încălcarea (procedurilor) a avut loc.

Primul punct al planului a început să fie realizat încă înainte de începerea negocierilor de la Geneva: autorităţile Siriei au înaintat cererea de aderare la Convenţia pentru interzicerea armelor chimice. Însă, în conformitate cu acordurile dintre SUA şi Rusia, Damascul trebuie să ofere OIAC informaţii complete privind arsenalul său chimic. După aceasta, inspectori ai organizaţiei vor desfăşura o vizită în Siria, pentru a verifica aceste informaţii. Următorul pas trebuie să devină distrugerea armelor chimice, ale mijloacelor de transport şi locurilor de producţie a acestora.

Siria deţine circa 1.000 de tone de arme chimice şi precursoare. Totodată, citînd surse americane, The New York Times (NYT) a anunţat că Rusia şi SUA au exprimat opinii divergente în ceea ce priveşte numărul de obiective legate de programul chimic sirian: delegaţia americană afirma că sînt 45 astfel de locuri şi aproape toate se găsesc în zone aflate sub controlul puterii siriene, în timp ce Rusia avea o altă poziţie. De altfel, în timpul conferinţei de presă John Kerry a recunoscut public că şi opoziţia siriană deţine arme chimice.

În acordul ruso-american se spune că armele chimice de pe teritoriul Siriei trebuie lichidate pînă la mijlocul lui 2014, termen extrem de strîns. Potrivit lui Kerry, o parte din armele chimice vor fi, probabil, distruse în Siria, însă o parte vor trebui scoase în afara teritoriului sirian. Americanii propuneau ca armele chimice să fie duse în Rusia. Moscova deţine capacităţi de lichidare a acestora, însă delegaţia rusă a respins această propunere. În final, luarea unei decizii în problema legată de locul unde vor fi distruse armele chimice siriene a fost amînată. Nu este exclus ca lichidarea lor să aibă loc pe teritorii vecine: Turcia sau Iordania.

Întrebat cine va plăti respectivele operaţiuni, Kerry a răspuns că şi Rusia, şi SUA sînt gata să participe la finanţare, exprimîndu-şi totodată speranţa că şi alte state vor aloca bani. Comentînd pe marginea acestei probleme, Lavrov a subliniat că, “din moment ce existau ţări gata să plătească războiul, se vor găsi şi ţări – dacă nu aceleaşi, atunci altele – care să plătească soluţionarea paşnică a problemei”.

SUA consideră că întreaga operaţiune va necesita o sumă relativ mică – circa 150 de milioane de dolari, în timp ce Rusia este de părere că suma finală va fi mai mare.

Damascul a salutat duminică acordul dintre Rusia şi SUA, calificîndu-l “o victorie pentru Siria”, în condiţiile în care acesta a “preîntîmpinat războiul”. Dimpotrivă, opoziţia siriană a criticat planul ruso-american, exprimîndu-şi indignarea în legătură cu faptul că acesta nu prevede o pedeapsă pentru Damasc, pentru atacul chimic din 21 august.

Casa Albă a difuzat în aceeaşi zi o declaraţie a lui Obama, conform căreia acordurile de la Geneva au devenit posibile în primul rînd datorită poziţiei ferme a SUA şi ameninţării cu declanşarea unui atac armat. Totodată, liderul american a dat de înţeles că nu renunţă la ideea unui atac asupra Damascului, în cazul în care regimul lui Assad va încălca acordurile înregistrate la Geneva. “Dacă diplomaţia nu va fi de ajutor, SUA vor fi gata să acţioneze”, a atenţionat liderul de la Casa Albă.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.