Naivitate națională: Românii sunt furați on-line pe capete

Cele mai recente date din Studiul privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în gospodării și de către indivizi, prezentate de InfoCns, arată că în ultimele trei luni, una din două persoane cu vârste cuprinse între 16-74 de ani a refuzat să permită utilizarea datelor personale în scopuri publicitare atunci când utilizează internetul în scopuri private.

Însă, 46% dintre utilizatori au raportat că au permis accesul restricționat doar la locația lor geografică sau au refuzat accesul complet la aceste informații.

De remarcat că doar 40% dintre cetățenii Uniunii citesc declarațiile politicii de confidențialitate ale site-urilor accesate, înainte de a furniza date cu caracter personal. De asemenea, tot 40% dintre ei au limitat accesul la profilurile sau conținutul propriului site de socializare sau la stocarea online partajată, și numai 33% au verificat că site-ul pe care și-au furnizat datele personale este sigur.

Ponderea persoanelor care refuză să permită utilizarea datelor personale pentru publicitate a variat între statele membre din Uniune. Cele mai mari ponderi au fost observate în Olanda (73%), Finlanda (70%), Danemarca și Germania (ambele 63%) și Spania (62%). La polul opus, cele mai mici ponderi s-au înregistrat în Bulgaria (10%), România (20%), Grecia (29%), Slovacia (30%) și Letonia (32%).

Cele mai cunoscute metode de furt on-line

Informațiile dintr-un studiu realizat de InfoCons la nivel national privind furtul de identitate au relevat că 32,6% dintre români au primit informații despre furtul de identitate de pe internet, în timp ce 9,7% au aflat despre acest subiect de la o asociație de consumatori, 30,6% de la bănci sau instituții financiar-bancare, în timp ce 33,5% au primit date de la rude și prieteni.

Cele mai cunoscute tipuri de furt de identitate sunt skimming-ul – clonarea cardului la utilizare (64,2% dintre utilkizatori), phishing-ul (57%), spam-ul (57,5%) și furtul prin intermediul rețelelor de socializare (46,8%). Cel mai puțin cunoscut tip de furt de identitate este cel prin intermediul materialelor printate care au fost aruncate, fără a fi distruse, și care conțin date personale si bancare – trashing (25,8%).

Ingrijorătoare este și proporția celor care au declarat că au fost victime ale furtului de identitate: 45,3% în urma solicitării de informații personale în timpul navigării pe internet, 42,9% prin phishing – furt de date via e-mail, 38,5% prin spam și 38% prin telefon de la persoane necunoscute. După cum se poate constata,unele persoane au fost victimele mai multor tipuri de furt on-line.