„Mureşul” – palatul plutitor de pe Dunăre

A fost conceput ca vapor de lux pe Dunăre, destinat exclusiv familiei Ceauşescu şi camarilei sale, dar acum nava fluvială „Mureş” este un exemplu de “democraţie militară”: un palat plutitor aflat în dotarea armatei, dar la care are acces oricine. Totuşi, o croazieră la bordul navei „Mureş”, pe Dunăre, nu este la îndemîna oricui, pentru că închiriatul vaporului costă între 600 şi 700 de euro pe oră. Din această cauză, vasul este solicitat cel mai mult pentru evenimente corporatiste şi croaziere pentru grupuri exclusiviste.

Cînd îl vezi prima dată, în portul Brăila, „Mureşul” are alura oricărui pachebot celebru, numai că dimensiunile sînt ceva mai mici. Este considerat însă o navă destul de mare pentru Dunăre, deoarece nu poate naviga mai departe de Orşova, din cauza podurilor sîrbeşti, care au înălţimi mai joase. Vasul are 96 de metri lungime, 14 metri lăţime, 18 m înălţime şi 2,4 m pescaj, iar cele trei motoare principale, a cîte 2.465 cai putere fiecare, îl pot propulsa cu o viteză maximă de 30 km/h. Istoria vasului „Mureş” a început în 1979, la Şantierul Naval Olteniţa, cînd Nicolae Ceauşescu a dispus construirea unei nave prezindenţiale care să o înlocuiască pe cea de care beneficiase pînă atunci – „Mihai Viteazul” –, ce fusese afectată de un incendiu.

Lucrările au durat aproape şapte ani, vaporul fiind dotat la cele mai înalte standarde ale vremii. Puntea este structurată pe trei niveluri, spaţiile de protocol ocupînd etajul I, unde se află patru apartamente şi 12 cabine, etajul II fiind împărţit de două saloane, unul în suprafaţă de 231 metri pătraţi şi un altul de 110 metri pătraţi, care nu se deosebesc cu nimic de saloanele de recepţie de la hotelurile de patru sau chiar cinci stele. Sufrageria vaporului are o suprafaţă de 197 mp şi o capacitate de 110 persoane, iar Salonul prova măsoară 150 mp, avînd o capacitate de 30 persoane la mese. În salonul intim, ce măsoară 20 mp, încap 10 persoane. „Perla” marinei militare române dispune şi de punte heliport în suprafaţă de 331,8 mp, cu o capacitate de 300 persoane, dar şi de o punte BELVEDERE cu o suprafaţă de 128,8 mp, de unde se poate admira peisajul unic al Dunării inferioare şi al Deltei. „Mureşul” mai are şi o sală de festivităţi, utilizată, de obicei, pentru concerte şi simpozioane şi care dispune de 264 de locuri. Sala Concerte are 110 locuri şi a fost gîndită pentru organizarea de simpozioane. Tot pentru simpozioane este folosită şi Sala Sadoveanu, a cărei capacitate este de 30 de locuri. Pereţii sînt acoperiţi cu tapet şi decoraţi cu tablouri oferite, la vremea respectivă, de Uniunea Artiştilor Plastici. Camerele arată şi acum ca atunci cînd au fost pregătite pentru prima vizită a lui Nicolae Ceauşescu pe acest vas. Soţii Ceauşescu aveau rezervat cîte un apartament individual de 45 mp. Cel al Elenei era tapetat în roz, iar al lui Nicolae, în bej. Ambele arată ca în anul în care „Mureşul” a fost lansat la apă. Mobilierul este făcut în România, din lemn masiv şi sculptat cu multă migală.

Cuplul prezidenţial comunist a apucat însă să se plimbe cu palatul plutitor de lux doar două zile, în vara anului 1986. Acum, vasul se află în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale şi este folosit în special pentru activităţi de protocol. În caz de necesitate, nava „Mureş” este folosită pentru constituirea comandamentului de coordonare a operaţiunilor navale pe Dunăre. O plimbare cu acest vas te face să înţelegi că Dunărea poate fi o destinaţie perfectă de vacanţă şi că puţine locuri se compară cu cele în care bătrînul fluviu se pregăteşte să se verse în Marea Neagră. În amonte de Brăila, de la bordul vasului „Mureş” peisajul pare desprins din basm. Vegetaţia luxuriantă, păduri de salcîmi, cormoranii cu trupurile concav-convexe, vulturul codalb, cu o anvergură a aripilor de 2,5 metri, creează un tablou turistic ce nu poate fi întîlnit în multe alte locuri.

Echipajul este format din 18 marinari, gata oricînd să pună în funcţiune vasul pentru orice fel de situaţie. „Înainte de ’89, pe acest vas erau aproximativ 80 de marinari, iar acum, din cauza restructurărilor, am mai rămas 18 persoane, pregătite, de altfel, să intervenim în orice fel de situaţie”, spune unul dintre membrii echipajului.
Cosmin PURIŞ

Foto: Ziarul Făclia de Cluj