Municipalitatea clujeană nu şi-a pregătit niciun fel de apărare în procesul plăcuţelor bilingve

Municipalitatea clujeană a adoptat o atitudine total inexplicabilă şi chiar suspectă în procesul privind maghiarizarea indicatoarelor de localitate de la intrările în municipiul Cluj-Napoca. La termenul care a avut loc, la începutul săptămînii, la Tribunalul Cluj, Primăria Cluj-Napoca nu a trimis niciun reprezentant în instanţă pentru a apăra interesul primăriei în acest proces. Mai mult, municipalitatea nu a depus la dosar nici aşa numita „întîmpinare” prin care să-şi explice poziţia la acţiunea deschisă în instanţă de asociaţia Minority Rights.

Organizaţia, din care face parte avocatul clujean Szocs Sandor, fiica acestuia Szocs Izabella şi încă o persoană, cere în instanţă obligarea municipalităţii de a instala plăcuţe în limba maghiară. În demersul acestei asociaţii, înfiinţată doar în acest an, s-au mai alăturat peste 400 de clujeni, care au calitate de intervenienţi în proces. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 27 martie, iar primul termen de judecată a avut loc luni 26 octombrie. În timpul dezbaterilor, avocatul Szocs a încercat să convingă instanţa că municipalitatea clujeană e obligată prin lege să monteze plăcuţe bilingve la intrarea în localitate deoarece există o hotărîre de guvern din 2001 în care se specifică clar şi care sînt oraşele unde trebuie montate astfel de indicatoare bilingve. Pentru a demonstra aşa zisul interes în cauză, Szocs a spus că la Primăria Cluj-Napoca s-au depus 2500 de reclamaţii din partea unor maghiari prin care se cere montarea de plăcuţe. Din păcate aşa zisul principiu al contradictorialităţii în acest proces nu a putut fi îndeplinit pentru că Primăria Cluj-Napoca nu a avut reprezentant în sala de judecată pentru a-i da replică avocatului Szocs. Mai mult, la dosar nu a fost depus vreun alt document din partea primăriei prin care să se explice punctul de vedere vizavi de doleanţele celor de la Minority Rights.

Reprezentanţii primăriei nu au putut oferi un răspuns clar cu privire la faptul că nu au angajat niciun fel de apărare în acest proces. Aceştia au spus că municipalitatea nu a comunicat poziţia vizavi de această cauză deoarece aşteptau o informare oficială din partea instanţei cu privire la cei 400 de intervenienţi. Nu ştim de ce Primăria Cluj-Napoca a ales să se apere în acest proces, însă ce e cert că în 9 noiembrie instanţa se va pronunţa în acest dosar şi sînt puţine şanse ca pînă atunci municipalitatea să-şi facă cunoscută poziţia cu privire la acest proces.

De menţionat e că tema plăcuţelor bilingve este una total falsă şi nu are nimic cu multiculturalismul. Faptul că pe un indicator rutier apare denumirea localităţii şi în altă limbă decît cea oficială nu înseamnă că avem de a face cu multiculturalism. Cei care în aceste zile încearcă să creeze tensiuni şi provocări uită să spună că la Cluj-Napoca maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, că zeci de străzi din oraş poartă numele oamenilor reper din cultura şi arta maghiară, că în oraşul nostru se poate învăţa în limba maghiară, germană şi nu numai la toate nivelurile, că numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-şi organiza activităţile, că numeroase monumente sînt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare şi că este singurul oraş din Romania cu două teatre şi opere (română si maghiară).
C.P.