Moscova ar putea desfăşura o staţie radar din clasa Voronej în Transnistria

Nezavisimaia Gazeta

Rusia ar putea amplasa la Tiraspol o staţie radar din clasa Voronej, în replică la elementele scutului american antirachetă desfăşurate în Europa şi în contrapondere la bazele NATO din România.

Informaţia apare în contextul vizitei vicepremierului rus Dmitri Rogozin în Republica Moldova, inclusiv în regiunea separatistă transnistreană. Numirea lui Rogozin în calitate de reprezentant special al Kremlinului pentru Transnistria şi coordonator din partea Rusiei în comisia interguvernamentală de cooperare economică cu Republica Moldova marchează debutul aplicării politicii preşedintelui ales Vladimir Putin în spaţiul CSI.

Astfel, conducerea rusă ar intenţiona să acorde o atenţie deosebită Transnistriei: “Ţinînd cont de vecinătatea regiunii cu o ţară NATO – România – în care se află deja patru baze NATO, iar procesele legate de integrarea Republicii Moldova în România se intensifică, Federaţia Rusă intenţionează să-şi menţină prezenţa militară în Transnistria, mai mult, propune instalarea unui radar Voronej”.

Pe de altă parte, Ministerul rus al Apărării a declarat că nu intenţionează să desfăşoare o staţie radar Voronej-DM în Transnistria. Conducerea instituţiei militare de la Moscova a decis construirea unor asemenea staţii exclusiv pe teritoriul Federaţiei Ruse – în regiunile Leningrad (nord), Kaliningrad (vest), la Armavir (sud) şi în Irkuţk (est).

Deputatul neafiliat din Republica Moldova, Mihai Godea, a spus că trupele ruse de pe teritoriul ţării sale sînt de ocupaţie, aflîndu-se în regiune fără acordul autorităţilor de la Chişinău. În ceea ce priveşte vizita inopinată efectuată pe 12 aprilie de ministrul rus al apărării, Anatoli Serdiukov, la Tiraspol, aceasta a fost considerată un gest ostil faţă de Republica Moldova, care nu se înscrie în cadrul parteneriatului strategic anunţat anterior.

Iar vizita lui Rogozin în Republica Moldova este văzută ca o înăsprire a poziţiei Rusiei în cadrul dialogului vizînd reglementarea conflictului transnistrean şi o încercare de a influenţa desfăşurarea negocierilor din 18 aprilie la Viena în format “5+2” (Chişinăul şi Tiraspolul ca părţi ale conflictului, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, SUA şi UE în calitate de observatori).

Rogozin a afirmat, la Tiraspol, că trupele armatei ruse din Transnistria vor fi înzestrate în conformitate cu planurile Ministerului Apărării de la Moscova, iar muniţiile aflate în depozitele din regiunea separatistă se vor păstra în condiţii corespunzătoare, a relatat Interfax.

“În Transnistria nu se află detaşamente de partizani, ci subunităţi ale armatei ruse, care în 2020 va fi una dintre cele mai bune din lume, dar poate că şi cea mai bună. Prin urmare, echiparea acestui contingent militar şi păstrarea muniţiilor sînt supuse aceloraşi cerinţe”, a afirmat Dmitri Rogozin.

El a precizat că, înainte să meargă în Republica Moldova, a discutat cu ministrul rus al Apărării, care a inspectat pe 12 aprilie subunităţile din Transnistria, şi că s-au pus de acord în privinţa tuturor problemelor.

Rogozin a subliniat că Rusia va face tot posibilul ca muniţiile de pe teritoriul autoproclamatei republici să se menţină într-o stare bună. “Fie va fi prelungită perioada de exploatare a acestora, fie proiectilele vor fi distruse la termen”, a spus vicepremierul rus.

În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sînt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sînt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane.

Rusia şi-a asumat încă în 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Moldovei, lucru pe care nu l-a dus însă la bun sfîrşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.