Modelul citadin de dezvoltare de pe Someș

Municipiul Dej poate fi luat exemplu de transformare și dezvoltare de foarte multe orașe din România care nu sunt reședință de județ. Investițiile cu fonduri europene făcute de primărie în infrastructura rutieră, în educație, sănătate și turism au schimbat în mod radical Dejul.

Ziarul Făclia de Cluj a stat de vorbă cu primarul Costan Morar pentru a vedea care au fost principalele beneficii aduse pentru acest oraș de exercițiul financiar european 2014-2023 și ce obiective sunt vizate în continuare.

Rep: Domnule primar, la finalul anului 2023 s-a încheiat exercițiul financiar 2014-2021, cu prelungire până în 2023. Ce a însemnat acest instrument financiar pentru municipiul Dej?

Costan Morar: În primul rând, putem spune că tot ce înseamnă dezvoltarea unui oraș de mărimea Dejului, cu 40.000 de locuitori, înseamnă accesarea de fonduri nerambursabile. Dacă nu facem acest lucru nu ne puteam dezvolta. Același lucru l-am făcut și noi în urmă cu 4-5 ani de zile, iar efortul de atunci se resimte în prezent în tot orașul. Avem pe linie de mobilitate urbană șase proiecte în implementare, care se vor finaliza numai în acest an. Din cauza pandemiei și a OUG 64 când trebuiau actualizate prețurile, fiecare constructor a stagnat pentru a aștepta răspunsurile din partea Guvernului ca să ducă lucrurile până la capăt. Nu a fost ușor pentru că a fost o mare provocare pentru noi pentru că constructorii spunea că dacă nu se ajustează prețurile nu se poate duce lucrarea până la capăt. În contextul dat au făcut eforturi mari și ei să nu facă pasul înapoi dar și noi cu Asociația municipiilor, unde domnul Boc este președinte, am discutat cu Guvernul și s-a reușit ajutarea prețurilor la materiale și manoperă și au continuat lucrările. La nivel de Dej sunt proiecte importante. Spre exemplu, pe DN 1 C din zona Gării, strada 1 Mai, strada Ion Pop Reteganu, podul peste Someș, podurile peste calea ferată până în Cuzdrioara și strada Bistriței se finalizează în acest an, precum și amenajarea halei la Transurb, care a fost foarte necesară. Pe lângă investiții în infrastructură, în paralel am făcut achiziția la 20 de autobuze electrice, care au schimbat tot ce înseamnă poluarea în Dej, pentru că aceste mijloace de transport în comun circulă și pe trasee pe unde nu se circula până acum.

Al doilea tronson principal a fost intrarea în Dej în zona Bungăr, cartierul Dealul Florilor, strada Ecaterina Teodoroiu, până în zona Judecătoriei, ceea ce a însemnat modernizarea a 15 străzi cu semaforizare, cu stații monitorizate. Al treilea proiect mare a fost legătura din zona Kaufland Dej, spre Ocna Dej, strada Văii, centrul Ocnei și statul Pintic, aproximativ 9 km, și din centrul Ocnei spre centrul Dejului. A fost și acesta un proiect mare cu piste de biciclete. Un alt proiect mare a fost pasarela peste Someș, legătura dintre Alecu Russo și zona de aeromodele, care se va finaliza peste o lună și jumătate. Sunt proiecte foarte necesare orașului.

Zona centrală a fost iar o mare provocare pentru mine ținând cont de reticența celor care se manifestă când schimbi ceva. Aici era un părculeț mic cu 40 de flori. Față de 3000 de metri câți erau inițial, acum avem 7000 de mp. De asemenea, acum avem 7000 de flori și s-au plantat 30 de copaci.

Fondurile UE, motorul dezvoltării

În cadrul proiectului s-au amenajat trotuare mult mai spațioase și s-a interzis parcarea în zona centrală a orașului. Dacă tot discutăm de problema aceasta, ne-am gândit la soluții pentru parcări. În acest sens, avem piața centrală cu o parcare de 80 de locuri, iar în urmă cu un an și jumătate am finalizat o parcare din zona Sălii Sporturilor de 170 de locuri. În contextul dat, aș dori ca în momentul finalizării investițiilor în zona centrală să punem la dispoziție autobuzul electric de la acea parcare până în zona centrală pentru cei care nu doresc să vină pe jos.

În urmă cu două luni de zile am făcut achiziția unei case de pe strada Carpați și am făcut un proiect de 220 de locuri parcare pentru a veni complementar față de desființarea locurilor de parcare din zona centrală. Totodată, încercăm să convingem populația să circule cu autobuzele electrice pentru că sunt nepoluante și deservesc toate zonele din oraș.

Vreau să spun că fără fondurile atrase nu ne putem dezvolta. În acest an, avem 104 milioane de lei pentru funcționare. La dezvoltare avem 204 milioane de lei iar din această sumă 180 de milioane de lei sunt fonduri atrase, adică 88 la sută, fără de care nu ne puteam dezvolta. De aceea ne-am direcționat mereu să facem investiții cu fonduri atrase.

În prezent avem o mare provocare pentru că, în urmă cu cinci șase ani când s-a licitat centura de ocolire a Dejului, firma care a câștigat s-a retras din cauză că nu s-a încadrat cu prețurile. Până când acest proiect se va implementa, noi am mers cu o bretea de legătură între zona Gării, strada 1 Mai, pod peste Someș, pod peste calea ferată și ieșirea pe strada Bistriței, spre Cuzdrioara, și zona sensul giratoriu dinspre Baia Mare. Lungimea este de 1,7 km și chiar acum am făcut demersurile să avem indicatorii tehnico-economici. Valoarea este 30 de milioane de euro și am depus acești indicatori și solicitarea la Ministerul Transporturilor pentru finanțare. Dorim ca în perioada următoare să mergem mai departe, să găsim o soluție de conectare la drumul expres care vine de la Cluj spre Bistrița și Autostrada Nordului, care face legătura între Satu Mare-Baia Mare-Dej- Bistrița-Suceava. Pe infrastructură suntem canalizați să mergem până la capăt cu investițiile și mai avem proiecte depuse pentru mobilitate urbană.

Pe programul Anghel Saligny am făcut o procedură de licitație și am început să demarăm lucrările la 37 de străzi, investiția fiind de 5 milioane de euro. Este vorba de străzi care nu erau eligibile pe fonduri europene.

Sunt străzi în zona cartierului de tineri din Griviței și cartierului de tineri din zona Slatinei. Vor fi amenajate și două străzi din zona centrală a orașului.

La capitolul educație, doresc că subliniez că avem 12 unități de învățămât. Este vorba de învățământ preșcolar, gimnazial și liceal. Aceste 12 unități își desfășoară activitatea în 22 de locații iar 80 la sută din aceste locații au fost modernizate cu fonduri nerambursabile. În acest an dorim să mergem mai departe. Avem deja aprobată investiția la la Grădinița „Paradisul Piticilor” din Dealul Florilor, Școala generală 1 și o creșă pe strada Fericirii din Dealul Florilor. La fel va fi o investiție la Liceul Constantin Brâncuși ce vizează reabilitarea clădirii pricipale și a altor trei corpuri. Va mai fi modernizată Grădinița „Piticot”.

În privința sănătății publice, avem Spitalul Municipal Dej, care pe lângă cei 40.000 de locuitori ai orașului deservește 30.000 de locuitori din comunele din jur. Dacă în ultimii 10 ani de zile am investit în Ambulatoriu, acum suntem în situația în care avem două proiecte mari. Un proiect pe tot ce înseamnă reabilitarea clădirii principale de 6 milioane de euro pe PNRR și alt proiect de dotare cu aparatură medicală a Spitalului Municipal Dej, investiție 3,5 milioane de euro. Investiția se află în faza de licitație și vizează toată aparatura necesară la cel mai înalt nivel profesional. Pentru asta am discutat cu medicii, cu specialiști, fiecare venind cu fișa lui de aparat. Practic dânșii ne-au dat datele tehnice pentru licitație pentru că e foarte bună colaborarea dintre noi și medici. Nu în ultim rând am reușit achiziția unui RMN de peste un milion de euro și a unui tomograf.

Revin la învățământ și vă spun că am atras 2,5 milioane de euro pentru tot ce înseamnă necesar la fiecare clasă din fiecare unitate de învățământ. Și aici suntem în faza de licitație.

Zona de agrement

Nu putem să lăsăm zona de agrement pentru că în urmă cu 10-12 ani de zile Dejul a fost declarat stațiune turistică de interes local. Suntem acum în situația când trebuie să reinvestim din fondurile noastre proprii, să reamenajăm investiția inițială. Am demarat un proiect cu fonduri europene 7 milioane de euro din care 5 milioane sunt eligibile și 2 milioane trebuie să le asigurăm noi ca și cotă de contribuție. Lucrarea a început dar din 200 de piloni mai mulți s-au mișcat și s-au oprit lucrările. În acest context am refăcut expertiza și am fazat proiectul pentru a nu pierde oportunitatea de a-l finaliza. Va fi un proiect cu grote de sare, cu bazine de apă sărată, bazine de apă dulce, fizioterapie, tot ce este necesar unei zone balnear. Complementar avem pădurea Bungăr unde vom finaliza proiectul pe 13,5 hectare, cu piste de biciclete, terenuri de sport, locuri de joacă pentru copii, teren de tenis, zone de picnit, un teatru de vară în aer liber.

Tot în cartierul Dealul Florilor am cumpărat două hectare pentru a amenaja un parc pentru copii. Pe Dealul Florilor aveam cea mai mare unitate de învățământ din Dej cu 1400 de elevi și alte trei unități preșcolare. Toți acești elevi vor putea desfășura diverse activități în zonele pe care le amenajăm.

Tot în zona de agrement se va finaliza amenajarea digului din zona Gării până la Podul peste Someș, unde vor fi și piste de biciclete, alei pietonale și stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice. Va fi o zonă foarte frumoasă la care toți dejenii vor avea acces.

Rep: Cu ce obstacole v-ați confruntat pe parcursul derulării proiectelor și cum ar putea fi eliminate astfel încât proiectele să se finalizeze la timp?

Costan Morar: Este foarte greu pentru că nu poți anticipa unele lucruri. Spre exemplu, vin firme la licitație, iar criteriul este cel mai mic preț. La licitație, dacă nu acordăm dreptul celui care îl are conform reglementărilor în vigoare, vin cei de la Comisia Europeană, de la Curtea de Conturi și ne dau penalități foarte mari. De aceea încercăm să facem tot posibilul să fim corecți pentru că știți ce înseamnă banii europeni. Ce s-a întâmplat a fost foarte greu în această perioadă. Au fost cazuri când ne-am blocat o perioadă destul de lungă și eram pe punctul de a face pasul înapoi, să refacem licitația și să pierdem termenele. Și atunci am fost nevoiți să avem un comportament adecvat constructorului să înțeleagă că dacă facem pasul înapoi pierde el dar pierdem și noi. Sigur, lucrurile trebuie să fie foarte clare când sunt astfel de situații iar guvernul trebuie să acționeze imediat.

Rep: Categoric aveți proiecte pentru a atrage bani și din actualul exercițiu financiar european 2021-2027. Spre ce direcții v-ați gândit pentru a continua dezvoltarea orașului?

Costan Morar: În primul rând pe infrastructură și aici aven în vedere această bretea de pe DN 1 C -DN 17 și nu ar fi ușor că va fi o valoare foarte mare. La fel pentru infrastructură avem proiecte din zona Ocna Dej, Sfântu Petru, Sascut.

Pe linie de învățământ avem Școala Generală nr 5, pentru amenajarea locației din Dealul Florilor. De asemenea, am depus un proiect prin Compania Națională de Investiții pentru finanțarea stadionului și a sălii sportului.

Rep: Toate aceste investiții au influențat procesul de migrare a populației?

Costan Morar: După părerea mea avem evidența populației și știm cine a plecat și cine a venit. Dejul are acum 38.000 de locuitori. La recensământ numărul a fost mai mic dar eu nu am contat pe acesta. Vreau să vă spun că la Dej în ultima perioadă se construiesc 150 de locuințe în fiecare an iar majoritatea sunt făcute de constructori abilitați și se vând încă din faza de fundație. În ultimii ani patru, cinci ani s-au făcut peste 1.000 de case, ceea ce înseamnă cât două comune. Am făcut o situație legată de rata somajului și am constata că este 0,7 la sută, sub media județului. Făcând aceste investiții în învățământ, sănătate, infrastructura sportivă, spații de agrement, motivează tinerii. Am fost impresionat când au venit tineri din Cluj să-și construiască locuință în Dej, dar au fost și tinerii din Dej care au ales să-și facă o casă aici pentru a se stabili în oraș.

Totodată, s-a dezvoltat zona economică datorită investițiilor în infrastructură. Un oraș trebuie să se dezvolte pe toate nivelurile. Nu poți face numai drumuri dacă nu ai pus la punct învățământul, sănătatea, sportul, zonele de agrement. Datorită acestor lucruri se întâmplă tot ce se întâmplă la Dej.

Rep. Cum a fost gândit proiectul de venituri și cheltuieli din acest an al municipiului Dej ?

Costan Morar: Întotdeauna trebuie să asiguri funcționarea, tot ce înseamnă drumuri, transporturi, gratuitate la pensionari, străzile, spațiile verzi, salubrizare, bursele pentru elevi și tot ce înseamnă condițiile pentru desfășurarea procesului de învățământ. De asemenea, trebuie să asigurăm salarizarea angajaților primăriei. Pentru dezvoltare am gândit un echilibru pentru fiecare domeniu.

Interviu realizat de Cosmin PURIȘ