Mituri despre studiul în străinătate – Adevărate sau false?

Se vorbeşte frecvent despre studiul în străinătate şi despre interesul elevilor şi studenţilor români de a merge la o facultate în afara ţării. Informaţiile despre acest subiect au devenit mai bogate şi mai accesibile, o dată cu desfăşurarea tîrgurilor de profil (RIUF , cel mai mare tîrg internaţional de universităţi din România, va avea loc în curînd). Însă, uneori, aceste date sînt contradictorii. Cît de inaccesibil este, de fapt, studiul în străinătate?

Universităţile de top vin în România

Adevărat. The Romanian International University Fair, desfăşurat pe 20-21 octombrie la Bucureşti şi pe 23 octombrie la Cluj-Napoca oferă posibilitatea unei interacţiuni directe cu facultăţile din afara ţării. Doar la RIUF tinerii români se pot întîlni cu reprezentanţi ai universităţilor de top din lume, precum Harvard (locul 3 în lume conform Top QS ), University of Oxford (locul 5 în lume), Imperial College London (locul 6 în lume), King’s College London (locul 26 în lume) sau The Hong Kong University of Science and Technology (locul 33 în lume). Aceştia vor putea răspunde întrebărilor elevilor români despre studiul şi procesul de aplicare la o universitate de prestigiu.

Procesul de admitere este complicat

Fals. Criteriile de admitere nu sînt întotdeauna atît de severe pe cît se crede. Actele necesare, în general, sînt un eseu personal, una sau cîteva scrisori de recomandare, un CV, situaţia academică din liceu sau facultate şi dovada unui test de limbă. În funcţie de domeniu şi universitate, pot fi solicitate şi cîteva teste de aptitudini, iar în urma revizuirii documentelor, studentul va susţine un interviu. Acesta poate dura numai 15 minute, dacă aplicantul participă, în cadrul RIUF, la Spot Admissions . Universităţile de top au, într-adevăr, un proces de aplicare mai strict şi vor urmări în primul rînd relevanţa activităţilor extraşcolare desfăşurate de student pentru domeniul în care vrea să studieze şi originalitatea lui, manifestate în documentele trimise. De asemenea, acestea caută candidaţi cu media de bacalaureat peste 9.50.

Există multiple surse de finanţare

Adevărat. Privind costurile, multe state oferă sprijin financiar pentru studenţii din Uniunea Europeană. De exemplu, în ţările nordice (Suedia, Danemarca, Finlanda) învăţămîntul este gratuit, atît la nivel de licenţă, cît şi la nivel de masterat. În Marea Britanie şi Olanda se poate accesa un împrumut guvernamental de 100% din taxa de şcolarizare, care va fi restituit ulterior. În Franţa sau Germania taxele pentru un an de studiu variază între 0 şi 1.000 de euro pentru universităţile de stat. În plus, foarte multe universităţi oferă burse. Chiar şi universităţile de top prezintă diferite modalităţi de finanţare a studiilor. La RIUF, cele peste 30 de universităţi internaţionale prezente vor avea mai mult de 400 de burse, pentru care studenţii români pot aplica în momentul în care sînt admişi.

Universităţile te ajută să te adaptezi

Adevărat. Adaptarea la mediul internaţional şi la o nouă cultură se face destul de uşor. Datorită multitudinii de studenţi internaţionali pe care îi atrag anual, aceste universităţi ştiu cum să aibă grijă de cursanţii lor. De exemplu, pe lîngă evenimentele de orientare destinate studenţilor din afara ţării care au loc la fiecare universitate din Marea Britanie, precum şi în alte ţări, la King’s College London (universitate aflată pe locul 26 în lume şi care va fi prezentă la RIUF) au loc şi workshop-uri practice despre: munca în Marea Britanie, deschiderea unui cont bancar în Marea Britanie, cum poţi avea acces la National Health Service, cum să călătoreşti în Londra şi multe altele. La RIUF vor fi prezenţi atît reprezentanţi ai universităţilor internaţionale de top, cît şi foşti studenţi români care au studiat în cadrul programelor de licenţă, masterat sau doctorat ale acestor universităţi. Aceştia vor vorbi despre experienţa lor acolo, despre procesul de admitere şi despre oportunităţile de finanţare folosite de ei – ne-au comunicat organizatorii.