Misiunea UDMR în viitorul Parlament European: Obținerea autonomiei

UDMR nu renunță la demersul de a determina Bruxelles-ul să impună un set de reglementări care să permită obținerea de către minoritățile naționale din Uniunea Europeană a unor avantaje în domenii precum învăţământul, cultura, drepturile lingvistice sau politica regională. Practic se dorește forţarea impunerii unei autonomii teritoriale pe criterii etnice pentru maghiarii din aşa-zisul ţinut secuiesc şi, mai mult chiar, o recunoaştere oficială a unor structuri teritoriale definite etnic, superioare structurilor teritorial-administrative.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor a declarat, joi, în cadrul unei conferințe de presă că principala misiune a formațiunii pe care o conduce este ca prin intermediul reprezentanților acesteia în Parlamentul European să obțină o protecție pentru toate minoritățile etnice autohtone din UE sub forma de directivă.

„Noi am început să construim un drum de când am intrat în UE și avem europarlamentari. Este vorba de protecția minorităților etnice autohtone la nivelul UE. Până nu am intrat în UE și nu am avut europarlamentari, acest subiect nu a existat la nivelul UE, nici pe masa Parlamentului, nici pe masa Consiliului. Noi am inițiat acum câțiva ani o procedură internă a UE prin a aduna un milion de semnături din mai multe stat și am cerut o reglementare la nivelul UE pentru minoritățile etnice autohtone. Am început să construim un drum, este un drum dificil, trebuie să muncești, trebuie să găsești parteneri. Am fost și în justiție la Luxembourg, Am avut de două ori câștig de cauză, iar în Parlamentul European peste 70 la sută au spus că Comisia trebuie să inițieze procedurile legislative dar Comisia încă nu a făcut acest lucru. Din acest punct de vedere trebuie să ducem mai departe această misiune de a obține o protecție pentru toate minoritățile etnice autohtone din UE sub forma de directivă. Acest mandat rămâne în continuare”, a spus Kelemen Hunor.

Demersul de crea cadrul impunerii unei autonomii teritoriale pe criterii etnice pentru maghiari a fost început la congresul FUEN de la Moscova din 2012. Proiectul a fost depus, spre validare, la Comisia Europeană în vara anului 2013, însă forul european a respins propunerea sub argumentul că o parte dintre propunerile documentului nu sunt de competenţa sa. În acest context, iniţiatorii proiectului au atacat decizia la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene din Luxemburg, demersul fiind susţinut de Ungaria. România şi Slovacia au cerut însă respingerea iniţiativei, arătând că UE nu are competenţe atribuite în acest domeniu în baza tratatelor fundamentale. Decizia procedurală a statului român de a interveni în această cauză a vizat prevenirea extinderii pe cale jurisprudenţială a competenţelor UE în domenii care ţin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Cu toate argumentele României, instanţa de la Luxemburg a dat câştig de cauză iniţiatorilor Minority Safepack, în motivare fiind argumentat faptul că reprezentanţii Comisiei Europene nu au motivat suficient de explicit argumentele respingerii iniţiativei

În mod surprinzător, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a decis că nu e nevoie să fie făcut recurs la decizia instanţei europene de judecată, acceptând, în luna martie 2017, înregistrarea parţială a documentului Minority Safepack(MSP).

După decizia prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, de a accepta înregistrarea parţială a documentului Minority Safepack(MSP), România a luat poziţie din nou vizavi de acest demers şi a deschis la Tribunalul Uniunii Europene un proces prin care solicită anularea deciziei Comisiei din 29 martie 2017. În susţinerea acţiunii, România arăta că decizia Comisiei Europene în cazul documentului propus de FUEN încalcă dispozițiile tratatelor Uniunii Europene referitoare la competențele uniunii.

În septembrie 2019, Tribunalul UE a respins acțiunea României, confirmând decizia Comisiei de a înregistra propunerea de inițiativă cetățenească europeană „Minority SafePack – one million signatures for diversity in Europe”.

Pentru a putea fi aplicată, Iniţiativa Minority Safepack a avut nevoie de cel puţin un milion de semnături din cel puţin şapte state ale UE.

Campania de strângere de semnături a fost demarată în mai 2017 în cadrul unei ceremonii organizată la Castelul Banffy de la Bonţida de Federaţia Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN) .

În luna ianuarie a.c., Comisia Europeană a anunțat că începe demersurile pentru inițiativa cetățenească Minority SafePack, iar în decembrie 2020 Parlamentul European a adoptat o rezoluție în sprijinul controversatei inițiative cetățenești Minority SafePack.

Federaţia Minorităţilor Naţionale din Europa (FUEN) este o organizaţie umbrelă a minorităţilor europene. Această organizaţie a avut la Cluj-Napoca, în perioada 17-21 mai 2017, congresul anual, eveniment la care au luat parte peste 200 de delegaţi din ţări UE dar şi altele precum Ucraina, Rusia şi Kazahstan. Prezenţa mai multor persoane din Rusia şi din ţări al spaţiului ex-sovietic la acţiunile FUEN nu constituie nicio surpriză, mai ales că este cunoscut faptul că Moscova este prezentă cam peste tot unde sunt acţiuni ale minorităţilor. Totodată, demersul FUEN privind Iniţiativa Civică Europeană(ICE) este sprijinit din plin şi de Ungaria, care de altfel s-a constituit parte atât în procesul din 2013 generat de Iniţiativa Civică Europeană, cât şi în cel înregistrat în 2017.

Cosmin PURIȘ