Mircea Geoană – revocat din funcţie. Petru Filip (PDL) a preluat interimar preşedinţia Senatului

Plenul Senatului a constatat, miercuri, într-o şedinţă care a durat cîteva minute, încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent şi preşedinte al acestui for legislativ al lui Mircea Geoană.

Decizia a fost luată, prin vot electronic secret, cu 112 voturi pentru, două împotrivă şi cinci abţineri, la solicitarea grupului parlamentar al PSD, care a depus miercuri, la Secretariatul General al Senatului, o cerere de revocare din funcţia de preşedinte a lui Mircea Geoană, după ce acesta a fost exclus marţi din partid.

Potrivit unei decizii luate de Biroul permanent după revocarea lui Mircea Geoană, democrat-liberalul Petru Filip a preluat interimar şefia Senatului pînă la votarea de către plen a noului preşedinte.
Mircea Geoană a anunţat că va contesta la Curtea Constituţională a României hotărîrea Senatului de a-l revoca din funcţia de preşedinte. El a susţinut că fundamentul solicitării grupului PSD de revocare a sa rămîne în continuare neregulamentar şi neconstituţional.

Lunea viitoare, la ora 14,00, se va întruni Biroul permanent, care va decide ce va urma pentru desemnarea noului preşedinte al Senatului.
Liderul grupului PSD de la Senat, Ilie Sîrbu, a anunţat că social-democraţii îşi menţin propunerea ca Titus Corlăţean să fie preşedinte al Senatului.

Potrivit preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, o decizie în ceea ce priveşte şefia Senatului va fi luată în cadrul coaliţiei, iar Vasile Blaga şi Radu Berceanu ar putea candida la această funcţie.
Totodată, democrat-liberalul Petru Filip a precizat că PDL va veni, în mod cert, cu o propunere pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Senatului.

Liderul grupului UDMR din Senat, Fekete Andras Levente, a spus şi el că “este în cărţi” şi o propunere din partea Uniunii pentru şefia Senatului.
Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, a afirmat însă că nu s-a discutat în coaliţie posibilitatea ca un membru UDMR să fie susţinut pentru funcţia de preşedinte al Senatului, iar el, personal, nu susţine o astfel de propunere.

Cererea de revocare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului a fost depusă miercuri dimineaţa, conform preşedintelui PSD, Victor Ponta, avînd în vedere Statutul deputatului şi senatorului, care prevede că pierderea sprijinului politic atrage încetarea de drept a statutului de membru al Biroului permanent. Potrivit lui Ponta, conform regulamentului, ar trebui să se treacă la alegerea unui nou preşedinte al Senatului.

Potrivit Regulamentului Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări: a) încalcă prevederile Constituţiei; b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.
Revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

Propunerea de revocare, care se face în scris, sub semnătura iniţiatorilor, o singură dată într-o sesiune, se depune la Biroul permanent, care analizează, în prima sa şedinţă, îndeplinirea condiţiilor menţionate şi decide, prin vot, introducerea acesteia în proiectul de ordine de zi a următoarei şedinţe de plen.

Propunerea de revocare se prezintă apoi în plenul Senatului şi dacă este aprobată prin votul secret al majorităţii senatorilor, funcţia de preşedinte devine vacantă şi, imediat, se organizează alegeri.

Preşedintele Senatului căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau pe cea de plen în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de Biroul permanent.

Decizia Curţii Constituţionale nr. 601/2005 statuează că dacă grupul parlamentar din care face parte preşedintele Senatului decide să-i retragă sprijinul, atunci această funcţie va reveni tot grupului parlamentar din care a făcut parte preşedintele revocat.

Tot prin Decizia nr. 601)2005, Curtea arată că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui.

“Neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui. Or, Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv”, arată Curtea în Decizia nr. 601/2005.