Mircea Cărtărescu: Eminescu a fost obsesia vieţii mele

Laureatul ediţiei a XXVI-a a Premiului Naţional de Poezie Mihai Eminescu pentru Opera Omnia, Mircea Cărtărescu, a declarat, duminică seară, după înmânarea trofeului, că Eminescu a fost “obsesia” vieţii sale.

“Deşi nu mă numesc şi nu am fost numit niciodată un eminescolog, totuşi Eminescu a fost obsesia vieţii mele şi este în continuare obsesia vieţii mele şi eu cred că nu există un scriitor român care să fie atât de fascinat şi impregnat de Eminescu cum am fost eu întotdeauna”, a afirmat Cărtărescu. El a declarat pe scena Cinematografului Unirea din Botoşani, unde s-a desfăşurat gala de decernare a marelui premiu, că Eminescu poate fi omagiat doar prin faptul că va fi citit în continuare, însă a subliniat necesitatea cititorului de a fi critic cu opera marelui poet.

“Nu ştiu dacă lui Eminescu i-ar fi plăcut să fie cu adevărat un poet naţional celebrat atât de tare. Poate că nu i-ar fi displăcut să se comemoreze moartea sa în fiecare an, să se sărbătorească ziua lui de naştere, dar nu ştiu dacă i-ar fi plăcut să aibă un crater pe Marte, nu ştiu dacă i-ar fi plăcut să se bată monedă în Uniunea Sovietică cu chipul său. Nu ştiu dacă i-ar fi plăcut să fie pe hârtia de 500 de lei. Nu ştiu dacă i-ar fi plăcut cele mai multe dintre discursurile de la grădiniţă până la Academie care se ţin în această zi despre el. Eminescu a fost după părerea mea în primul rând un poet şi asta trebuie să rămână. El nu poate fi omagiat decât prin faptul că-l citim mai departe şi nu-l citim ca pe Sfânta Evanghelie. Îl citim cu spirit critic. Eminescu nu a transformat în aur tot ce a atins. Nu toate poeziile lui sunt la acelaşi nivel, la nivelul excelenţei, dar vârfurile lui sunt geniale”, a precizat Cărtărescu. El a anunţat că primeşte cu modestie distincţia, considerând că în egală măsură ea putea reveni oricăruia dintre poeţii nominalizaţi.

Poetul, prozatorul, criticul literar şi publicistul Mircea Cărtărescu a fost desemnat, duminică seară, câştigător al celei de-a XXVI-a ediţii a Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia, care se acordă, în fiecare an, pe 15 ianuarie, la Botoşani. Premiul i-a fost înmânat de preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, care a fost şi preşedintele juriului, dar şi de viceprimarul municipiului Botoşani, Marian Murariu. Cărtărescu a devenit laureat al celui mai important premiu de poezie din România, după ce a mai fost nominalizat în ediţiile 2014 şi 2015. Anul trecut, cunoscutul poet a refuzat să se afle printre nominalizaţii.

Pentru ediţia din acest an au mai fost nominalizaţi poeţii Ovidiu Genaru, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Marta Petreu, Cassian Maria Spiridon, Liviu Ioan Stoiciu şi Lucian Vasiliu.

Câştigătorul Premiului Naţional de Poezie “Mihai Eminescu” pentru Opera Omnia va intra în posesia unei sume de 30.000 de lei, dar şi a titlului de cetăţean de onoare al municipiului Botoşani.

Mircea Cărtărescu s-a născut pe 1 iunie 1956, la Bucureşti, unde a urmat şi cursurile Liceului Dimitrie Cantemir şi ale Facultăţii de Limbă şi Literatură Română din cadrul Universităţii Bucureşti. În prezent este profesor doctor în cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Este poet, prozator, eseist, critic literar şi publicist. A publicat următoarele volume: Faruri, vitrine, fotografii, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1980; Poeme de amor, Cartea Românească, Bucureşti, 1982; Totul, poeme, Cartea Românească, Bucureşti, 1984; Visul (în ediţiile următoare Nostalgia), povestiri, Cartea Românească, Bucureşti, 1989; Humanitas, Bucureşti, 1993; Levantul, poem epic, Cartea Românească, Bucureşti, 1990; Humanitas, Bucureşti, 1998; Visul chimeric, studiu critic, Litera, Bucureşti, 1991; Humanitas, Bucureşti, 2011; Travesti, roman, Humanitas, Bucureşti, 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Dragostea, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1994; Orbitor. Aripa stângă, roman, Humanitas, Bucureşti, 1996; Dublu CD, poeme, Humanitas, Bucureşti, 1998; Postmodernismul românesc, studiu critic, Humanitas, Bucureşti, 1999; Jurnal I, Humanitas, Bucureşti, 2001; Orbitor. Corpul, roman, Humanitas, Bucureşti, 2002; Enciclopedia zmeilor, carte pentru copii, Humanitas, Bucureşti, 2002; Pururi tânăr, înfăşurat în pixeli, publicistică, Humanitas, Bucureşti, 2003; Parfumul aspru al ficţiunii, audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2003; Plurivers vol. I şi II, poeme, Humanitas, Bucureşti, 2003; Cincizeci de sonete, poeme, Brumar, Timişoara, 2003; De ce iubim femeile, povestiri şi audiobook, Humanitas, Bucureşti, 2004; Baroane!, Humanitas, Bucureşti, 2005; Jurnal II, Humanitas, Bucureşti, 2005; Orbitor. Aripa dreaptă, roman, Humanitas, Bucureşti, 2007; Dublu album, Humanitas, Bucureşti, 2009; Nimic, Humanitas, Bucureşti, 2010; Frumoasele străine, povestiri, Humanitas, Bucureşti, 2010; Zen. Jurnal 2004-2010, Humanitas, Bucureşti, 2011; Ochiul căprui al dragostei noastre, publicistică şi proză, Humanitas, Bucureşti, 2012; Fata de la marginea vieţii, povestiri alese, Humanitas, Bucureşti, 2014; Poezia, Humanitas, Bucureşti, 2015. Traduceri în engleză, germană, italiană, franceză, suedeză, spaniolă, olandeză, polonă, portugheză, maghiară, ivrit, norvegiană, bulgară, slovenă, daneză, bască, rusă, greacă, turcă, croată, sârbă.