Ministrul britanic de interne respinge declaraţiile “alarmiste” privind un val de infracţiuni comise de români

The Guardian

Ministrul britanic de Interne, Theresa May, a contestat duminică afirmaţiile formaţiunii extremiste UKIP privind o creştere a infracţionalităţii după eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii începînd din luna ianuarie a anului viitor. Theresa May a explicat clar că rata infracţionalităţii în rîndul imigranţilor din Londra este direct proporţională cu reprezentarea demografică a acestora. “Aproximativ o treime dintre infracţiunile înregistrate la Londra sînt comise de străini şi circa o treime din populaţia Londrei este formată din imigranţi”, a subliniat Theresa May în cadrul unei emisiuni la BBC. Aceste declaraţii intervin în contextul în care liderul UKIP, Nigel Farage, a afirmat în mod repetat că Marea Britanie se va confrunta cu un val de infracţiuni comise de români şi bulgari începînd din ianuarie 2014.

De asemenea, May a confirmat că, la nivel naţional, va fi implementat un sistem-pilot, desfăşurat pînă în prezent la Londra, sub auspiciile căruia oficialii pe probleme de imigraţie din secţiile de poliţie vor identifica suspecţii străini aflaţi în arest.

Ofiţerii vor efectua verificări imediate pentru a vedea dacă suspectul străin are antecedente penale, dacă este căutat în străinătate sau dacă se află ilegal în Marea Britanie. Cei care nu sînt urmăriţi penal pentru infracţiunea suspectată riscă deportarea dacă se dovedeşte că se află ilegal în Marea Britanie sau au cazier judiciar în străinătate. De asemenea, ei se vor confrunta cu o interdicţie de intrare în ţară de pînă la 10 ani. Potrivit lui May, peste 1.000 de infractori străini au fost expulzaţi în ultimele luni, în urma programului pilot.

O nouă evaluare a poliţiei urmează să evidenţieze, că pe teritoriul Marii Britanii există 5.500 de grupuri active de crimă organizată. Acestea ar include 7.400 de infractori străini “deosebit de periculoşi”, dintr-un total de 37.000 de membri ai tuturor bandelor.

Ministrul de interne şi-a apărat decizia de a introduce o abordare extinsă de tipul “deportare şi apoi apel” în cazul a aproximativ jumătate din cele 64.000 de persoane care se confruntă cu deportarea în fiecare an. Proiectul de lege privind imigrarea ar include restricţii privind accesul imigranţilor ilegali la serviciile de sănătate, la locuinţe şi ajutoare sociale.