Minirevoluție urbană pe platforma industrială

●Proiectul care va da un alt rol zonei Piața 1 Mai din Cluj-Napoca●

Alei pe care oamenii se plimbă, se întâlnesc, se relaxează. Spații verzi, clădiri pentru activități culturale și magazine cu branduri celebre. O zonă extrem de atractivă care va răspunde nevoilor clujenilor ce va apărea în curând pe locul în care puteau fi văzute doar hale din perioada comunistă, coșuri înalte de fum și clădiri abandonate.

Platforma Carbochim, situată în zona nord vestică a Pieței 1 Mai va trebui să cedeze locul unui proiect extrem de ambițios, un mixt de reconversie urbană gândit de compania Iulius Grup ce-și propune să devină un reper urban și turistic. O minirevoluție urbană.

Până acum astfel de proiecte au mai fost realizate la Iași și Timișoara, devenind surse importante de dezvoltare pentru aceste zone. Făclia a ajuns recent în capitala Moldovei pentru a vedea modelul de regenerare urbană ce se dorește a fi replicat și la Cluj-Napoca. Este vorba de Ansamblul Palas, investiția ce a marcat profund dezvoltarea Iașiului și a regiunii.

Firma Iulius a început în 1992 ca retailer, apoi a construit spații comerciale, ansambluri mixte cu retailer, birouri și zone de entertainment și de petrecere a timpului liber. În ultimii ani s-a axat pe proiecte de regenerare urbană prin care zone insuficient valorificate sunt transformate total pentru a li se da un alt rol social, cultural și economic. Pentru asta, specialiștii Grupului Iulius încearcă să valorifice ultimele descoperiri în domeniul urbanismului, țin cont de conceptul de walking mobility (mersul pe jos), iau măsuri pentru combaterea poluării și nu ignoră pistele pentru biciclete.

„Nu suntem un dezvoltator speculativ, construim ca să deținem. Nu suntem modelul altor fonduri în care construiești ca să vinzi. La noi, în general, operarea este realizată de noi. Asta înseamnă că orice economie pe care încerci să o faci ne va costa în etapa de operare”, descrie filosofia de afacere a Iulius Grup Raluca Munteanu, manager de dezvoltare business în cadrul companiei.  

Primul proiect mixt din România

Palas Iași se află în punctul zero al orașului, în proximitatea Palatului Culturii, clădirea simbol a capitalei Moldovei. A fost construit pe un teren neexploatat, fiind primul proiect mixt din România cu birouri de închiriat, un mall și un parc pentru petrecerea timpului liber.

„A fost o zonă foarte greu construibilă din cauza izvoarelor subterane și solului care era argilă și nisip. Problemele au fost legate de diferența de nivel, de sol, de consolidare a versantului și vestigiile arheologice care au trebuit conservate”, explică Michael Bernescu, managerul general al Palas Iași.

Complexul a fost construit pe 12 hectare din care mai mult de 40 la sută, mai exact cinci hectare au fost dedicate amenajării unui parc.

„Avem 63 de mii de metri pătrați suprafață comercială și peste 130.000 de mp suprafață de birouri clasă A în șapte clădiri iar de curând am inaugurat Palas Campus, cea mai mare cădire de birouri din România. Impactul a fost extraordinar, reușind să stabilizăm o anumită piață a muncii. La Palas își desfășoară activitatea angajații cu cel mai mare nivel salarial din zonă, aici fiind concentrat tot potențialul intelectual al Moldovei. Foarte mulți au explorat posibilități de a lucra în mari capitale din Europa, însă au constatat că echilibrul dintre costul vieții și venit califică Iașiul ca opțiune. Sunt oameni cu putere de cumpărare mare pentru care mall-ul, componenta de retailes este foarte eficientă”, afirmă Michael Bernescu.

Elementul verde

El a remarcat faptul că un alt aspect important de care s-a ținut cont în implementarea proiectului a vizat situația unghiurilor vizuale.

„Conform planurilor arhitectonice, Palatul Culturii trebuie să aibă vizibilitate de la mănăstirile fortificare din jurul Iașiului. De aceea, clădirile nu au putut fi foarte înalte. Există un joc de înălțimi, reușind să integrăm toate aceste lucruri într-un mod armonios”, punctează managerul Palas Iași.

O componentă esențială a complexului o constituie elementul verde. Astfel grădina amenajată pe cele cinci hectare constituie inima ansamblului comercial. Dezvoltatorul a investit în acest parc inspirat din grădinile Schönbrun și Versailles nu mai puțin de 8 milioane de euro, fiind amenajat cu plante și arbori aduși din Italia. De altfel, este singurul parc din Iași în care publicul are acces pe iarbă, ceea ce a făcut ca zonă să devină extrem de atractivă.

Investiția Palas cuprinde și cea mai mare parcare subterană din țară, cu 2500 de locuri, construită pe cinci niveluri și care nu deservește doar proiectul din centrul orașului, ci publicul larg.

Toate aceste facilități au atras în ansamblul Palas 270 de chiriași pe zona de retail și 70 de companii în clădirile de birouri. Printre aceștia se află giganți din domeniul 3 IT&C şi automotive.

„Suntem nava amiral a grupului și ne uităm cu invidie la noile proiectare apar și care ne-ar putea detrona. Este un proiect care s-a născut greu dar care a schimbat foarte mult Iașiul”, explică managerul.

Cea mai mare clădire de birouri din România

Cea mai nouă etapă de regenerare urbană în cadrul proiectului Palas a vizat construirea Palas Campus, cea mai mare clădire de birouri din țară cu 60.000 de mp.

Aici își desfășoară activitatea 13 companii multinaționale care au angajat 5.000 specialişti în IT & automotive. Dintre aceștia, 2300 sunt angajați ai unei companii americane de tehnologie care ocupă 2/3 din spațiul de birouri.

În cadrul complexului Palas Campus au fost plantați peste 200 de arbori, 7.000 de arbuști și au fost amenajați 650 metri de piste de ciclism.

Parcul-nucleul central al ansamblului

Conceptul de regenerare urbană ce a transformat total centrul Iașului se dorește a fi implementat și la Cluj-Napoca.

Proiectul propus pe fosta platformă a fabricii Carbochim cuprinde funcțiuni culturale, cu primul hub de arte performative intregrat într-un proiect real-estate, cea mai mare destinație de shopping din țară – peste 115.000 mp –, zonă rezidențială, office, grădină urbană și entertainment.

„La Cluj-Napoca va fi un proiect mixt care să aibă drept nucleu central partea de parc, o componentă comercială formată din zona de mall, dar să fie aliniat cu ce se construiește acum. Noi am pornit toată dezvoltarea de la ideea să integrăm două parcuri și Someșul. Mai exact să integrăm parcul Armătura, Parcul Feroviarilor și parcul pe care îl vom amenaja noi. Pentru asta vom face o conexiune pietonală între Parcul Armătura și complexul nostru, urmând să se construiască un pod. Proiectul va ducea la consolidarea a peste 10 hectare de zonă verde. Vom veni cu alt gen de cafenele și restaurante, o altă calitate a retail-ului iar conceptul de entertainment va fi unul axat pe familie. Astfel va fi amenajată zona verde, grădina japoneză și locuri în care poți să stai cu copii”, spune Raluca Munteanu, managerul de dezvoltare.

Componenta culturală

Pentru componenta culturală, Raluca Munteanu spune că cele două clădiri de pe platforma Carbochim-clădirea cu cărămidă roșie și hala cu arcade vor fi conservate și reabilitate, urmând să găzduiască activități culturale.

De asemenea, proiectul va include și o sală de spectacole, administrată de mediul cultural local, care presupune o îmbinare de programe pentru copii și pentru publicul larg. Sala va găzdui spectacole ale unor companii de teatru independente și de stat din Cluj, precum și alte tipuri de evenimente de divertisment.

Totodată, se vizează reamenajarea Pieței 1 Mai, lărgirea străzilor de la nord de calea ferată și amenajarea unei părți a culoarului de mobilitate din zona Someșului.

În prezent proiectul pentru complexul propus în zona Carbochim se află în ultima etapă de avizare, iar reprezentanții Grupului Iulius speră ca la începutul anului viitor să înceapă lucrările.

„Nu avem niciun șantier neînceput și neterminat și asta datorită faptului că noi credem cu tărie că cele mai bune randări sunt cele care devin realitate”, a conchis Raluca Munteanu.

Peste 600 de arbori

Prin proiect se propune amenajarea a peste 5 hectare de zone verzi, echivalentul a jumătate din Parcul central din Cluj-Napoca. Vor fi plantați peste 600 de copaci maturi, cu înălțimi de peste 13 metri și vârste de până la 60 de ani, precum și peste 100.000 de plante de diferite dimensiuni.

Cei peste 600 de arbori, printre care și cinci Sequoia, se află deja în pepiniera Stațiunii de Cercetări Horticole din zona cartierului Gheorgheni și care aparține USAMV. Copacii urmează să treacă printr-un proces de carantină și aclimatizare. Sunt specii de arțari, castani, tei, platani, ginkgo biloba și stejari cu vârste până la 60 de ani care au fost aduși din diverse pepiniere specializate din Europa.