Milos Zeman – cîştigătorul alegerilor prezidenţiale din Cehia

Kommersant

Fostul premier Milos Zeman a cîştigat primele alegeri prezidenţiale directe din istoria Cehiei. În mod sigur, în timpul preşedinţiei sale, Praga se va menţine, spre deosebire de regimul predecesorului Vaclav Klaus, pe poziţiile unei cooperări mai strînse cu Uniunea Europeană (UE). În afară de aceasta, noul preşedinte al Cehiei este cunoscut pentru relaţiile sale călduroase şi cu Federaţie Rusă.

În cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, desfăşurat în perioada 25-26 ianuarie, Zeman a întrunit circa 55% din voturi, în timp ce adversarul său, ministrul de externe Karel Schwarzenberg – ceva mai mult de 45%. Campania electorală de dinaintea turului doi (în primul tur diferenţa dintre contracandidaţi a fost de sub 1%) s-a dovedit extrem de agresivă, în special din partea staffului lui Zeman.

Adversarului lui Zeman nu i se reproşa direct faptul că este un “străin” (Schwarzenberg îşi trage originile dintr-o familie de nobili austrieci), însă i se amintea că el şi-a petrecut o bună parte din viaţă în afara ţării, iar soţia sa locuieşte şi acum la Viena şi nu vorbeşte ceha. De asemenea, în ajunul votului decisiv, în populara publicaţie bulevardieră Blesk a fost publicată o reclamă imensă, ce conţinea o serie de acuzaţii la adresa lui Karel Schwarzenberg, inclusiv referitor la legăturile acestuia cu Frăţia germanilor sudeţi, o uniune a minorităţii germane, alungate din Cehoslovacia după cel de-al doilea Război Mondial. Stafful electoral al lui Zeman s-a distanţat de această reclamă, însă în discursul său de după alegeri, cînd şi-a recunoscut înfrîngerea, Schwarzenberg a declarat: “În alegeri a cîştigat minciuna, şi nu una singură”.

În opinia sociologului Jan Tucek, un rol important în victoria lui Zeman l-a avut faptul că adversarul său este membru al guvernului de centru-dreapta, extrem de nepopular. Zeman însuşi s-a poziţionat ca un politician moderat de stînga. În timpul primei conferinţe de presă susţinute după victorie, Zeman a declarat că va fi preşedintele celor “zece milioane de jos”, lucru destul de ciudat, în condiţiile în care populaţia Cehiei este tocmai de circa 10 milioane.

Însă, mulţi experţi sînt de părere că victoria lui Zeman le va cauza probleme tocmai celor de stînga, în primul rînd social-democraţilor. În anii 1990, Milos Zeman a adus acest partid la putere, iar atunci cînd în 2003 tovarăşii săi de partid l-au aruncat practic “peste bord”, acest lucru a constituit pentru el o serioasă lovitură, pe care politicianul în mod evident nu a uitat-o. În afară de aceasta, caracterul şi biografia politică a noului şef al statului ceh sugerează că el va fi un preşedinte activ, în pofida faptului că Legea Fundamentală a ţării îi alocă destul de puţine împuterniciri.

Şi liderii de la Kremlin pot sta liniştiţi: spre deosebire de Karel Schwarzenberg, care s-a remarcat prin declaraţii critice la adresa Moscovei, Milos Zeman este cunoscut pentru relaţii mult mai calde cu Federaţia Rusă. În afară de aceasta, în anturajul lui există persoane ale căror interese sînt strînse legate de businessul rus.