Miceşti – un sat transilvănean

Despre Miceşti a scris un fiu al satului, profesorul universitar emerit Vasile Surd. Cadru didactic la Facultatea de Geografie a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, profesorul Vasile Surd nu a rupt niciodată legăturile cu satul natal. Deşi, graţie profesiei alese şi  felului în care a slujit-o, a colindat lumea în lung şi în lat, Vasile Surd, între drumurile la Paris şi Washington, sau cele spre Glasgow, Haga, Seul, Viena, Budapesta sau Praga, unde l-a mînat profesia şi calitatea de membru în diverse organisme internaţionale, şi-a făcut timp întotdeauna pentru cîte o întoarcere la ”rădăcinile sale”, pe care le-a adăpat temeinic în Valea Micuşului, ca să nu se stingă.

micesti 5 ”Miceşti – un sat transilvan” – o carte scrisă cu suflet de ţăran

Şi rădăcinile, care nu s-au uscat, împreună cu firea sa, de ţăran hîtru, fără fandoseli citadine, de om care spune lucrurilor pe nume, adică ”verde în faţă!”, l-au îndemnat şi l-au ajutat pe Vasile Surd să scrie o monografie a satului natal. Fără a fi scrisă pentru obţinerea a niscaiva foloase materiale de la bugetul local, în această speţă de la vistieria comunei Tureni, aşa cum se obişnuieşte îndeobşte, în ziua de azi, cînd autori a căror principală calitate rezidă în gradul de rudenie sau în prieteniile mai mult sau mai puţin interesate cu fel de fel de trecători edili, burduşesc podurile primăriilor orăşeneşti şi comunale cu monografii necitite, dar care au umplut buzunarele cui trebuie, cartea ”Miceşti – un sat transilvan” păcătuieşte  prin lipsa diletantismului. Scrisă de ”un Homer al Miceştiului”, în stilul omului Vasile Surd, după cum aprecia profesorul universitar Ioan Lumperdean, coleg cu autorul, la Universitatea “Babeş-Bolyai”, monografia, structurată în 45 de capitole, oferă o imagine cît se poate de completă asupra satului Miceşti.

micesti 1 Cartea mărturiseşte despre învăţaţi şi despre pălmaşi, deopotrivă

Din monografia alcătuită de profesorul universitar emerit Vasile Surd, cititorul poate afla informaţii inedite pentru o astfel de lucrare, precum cele despre poreclele oamenilor din Micuş, despre firea micuşanului, sau despre jocurile copiilor din sat. O altă categorie de informaţii, grupate în mai multe capitole, mărturisesc despre ”învăţaţii satului”, dar şi despre ciurdarii, ciobanii, şustării, căuacii (fierarii), tîmplarii şi moaşele din Miceşti. ”Am scris despre fiecare casă şi despre toţi oamenii din Micuş”, a precizat Vasile Surd.

micesti 2Întîmplări deloc întîmplătoare

Viaţa la ţară avea doza sa de divertisment, chiar şi fără mijloacele media de azi. Cine zăboveşte cu atenţie asupra capitolelor 14, 15 şi 16 din monografia ”Miceşti-un sat transilvan” va afla de la Vasile Surd cine erau oamenii şugubeţi, horitorii şi ceteraşii satului, dar şi detalii despre felul în care decurgeau nunţile şi hora în satul ascuns în Valea Micuşului, între Tureni şi Deleni (Indol), la sud, Feleacu la nord, Sălişte şi Ciurila, la vest şi nord-vest, sau Vîlcele la est, respectiv Comşeşti (Comiţîg) la est-sud-est sau Crăieşti (Făgădaie) la sud-vest.

Poate că rolul destinului în stabilirea unor legături între evenimente desfăşurate peste timp, în acelaşi loc sau în locuri diferite, nu este doar un subiect pentru garnisirea cu poveşti asortate reuniunilor insipide, unde filosofia de doi bani şi speculaţiile pseudo-ştiinţifice se consumă cu aceeaşi repeziciune şi nonşalanţă cu care convivii golesc paharele de vodkă sau bolurile cu coniac, prin ceaţa deasă, hrănită din belşug cu fumul ţigărilor arse cu elan stahanovist.

Întîmplător sau nu, lansarea monografiei Micuşului, fapt consumat duminică, 13 octombrie, zi însorită şi caldă de toamnă, s-a petrecut în curtea şcolii din satul  devenit personaj de carte. În stînga intrării în ”teatrul de operaţiuni” se află un monument închinat memoriei oamenilor din Micuş căzuţi în timpul celor două războaie mondiale care au bulversat istoria lumii. Dacă plăcile montate pe acel monument transmit posterităţii numele micuşenilor căzuţi la datorie, pe front, sau ucişi în vatra satului de năvălitorii barbari ai secolului XX, în monografia sa, Vasile Surd povesteşte despre ”tributul de sînge al micuşenilor în cele două mari conflagraţii mondiale” pentru a readuce în memoria satului ”vremuri pe care tineretul le-a uitat”, aşa după cum însuşi autorul a mărturisit, în faţa celor aproximativ 250 de participanţi la eveniment. Monografia completează monumentul, iar monumentul avea nevoie de monografie, pentru ca istoria să redevină un ghem rotund, al unei povestiri cu cap, coadă şi rost. Dar, cum lucrările destinului arareori se pot desface, şi în acest caz ghemul are capete care au ieşit din matcă şi pe care roata sorţii nu le mai poate întoarce. Un asemenea ”capăt” duce hăt departe, la Cimitirul Eroilor Români din Svolen, Slovacia, în ţărîna căruia zace, împreună cu alţi ostaşi căzuţi pentru eliberarea Cehoslovaciei, şi un caporal din Miceşti, unchiul autorului monografiei Micuşului.

micesti 4Un autor cu două suflete

Drept concluzie a prezentării monografiei, profesorul Ioan Lumperdean a ţinut să remarce că ”Vasile Surd  a clădit această carte cu sufletul său de Miceşti”, îngemănat cu celălalt suflet al autorului, cel de profesor universitar, plămădit în Alma Mater Napocensis.

Cartea a fost şi un prilej de a reveni acasă pentru mai mulţi ”fii ai satului”, oameni plecaţi din Micuş, care şi-au făcut un rost în viaţă mai aproape sau mai departe de vatra satului unde îşi au rădăcinile. Alături de aceştia, la lansarea monografiei satului Miceşti au participat colegi şi prieteni ai autorului, oameni care au sprijinit financiar apariţia cărţii, dar şi politicieni cu responsabilităţi în zonă.

Miceştiul – stat în stat pentru o zi

Printre invitaţi s-au aflat deputaţii Mircea Irimie, devenit om al satului, prin adopţie şi Elena Uioreanu. Alături de primarul comunei Tureni, Dana Mănăilă, la Miceşti au venit şi omologii acesteia, Tudor Ştefănie, din Turda, şi Augustin Duca, din Sănduleşti. Consiliul Judeţean Cluj a fost reprezentat de Ilarie Ivan. De la Turda a mai participat la lansarea monografiei un alt fiu al Micuşului, actualul director tehnic al Salinei, Sorin Săveanu, fost director general la Industria Sîrmei, al Companiei de Apă Arieş, respectiv viceprimar al Turzii din 2004 pînă în 2006. ”Divizia” universitarilor prezenţi la eveniment a fost alcătuită din profesorii  Mircea Petrina (prorectorul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca), Petru Berce, Sanda Berce, Simion Şimon, Ioan Popa, Dan Petrea, Ioan Lumperdean, toţi de la Universitatea “Babeş-Bolyai”. Acestora li s-au adăugat conferenţiarul universitar dr. Vasile Zotic şi directorul economic Ionuţ Neag, ambii de la UBB. Printre colegii autorului, care au participat la lansarea monografiei satului Miceşti, s-a mai aflat şeful Şcolii Doctorale de Geografie din Cluj-Napoca, profesorul universitar Aurel Irimuş. O altă şcoală superioară clujeană, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, i-a avut ca reprezentanţi la festivităţile desfăşurate duminică, 13 octombrie, la Miceşti, cu ocazia lansării monografiei satului, pe profesorii Gligor Pop, Aurel Muste, Sevastiţa Muste şi Vasile Cozma. De la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a luat parte la eveniment inspectorul şcolar Luminiţa Chicinaş. A fost de faţă şi inspectorul şcolar Ioan Ambrudean, de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj.

Mica colectivitate închegată ad-hoc la Miceşti a dispus de oameni pentru aproape toate atribuţiile necesare unei organizări de tip statal: pe lîngă politică, administraţie şi cercetare – învăţămînt, solista de muzică populară Mariana Morcan, taragotistul Dumitru Fărcaş şi acordeonistul Dan Zăhan, împreună cu Tiberiu Groza,directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, puteau forma departamentul Artă – Cultură, Finanţele l- ar fi avut pe Patriţiu Abrudan, directorul Băncii Transilvania Cluj, iar ”Externele” pe ambasadorul Liviu Zăpîrţan. Şi, ca orice stat ce se respectă, comunitatea închegată la Micuş, duminică, 13 octombrie, putea avea şi un departament mass-media, deoarece printre invitaţi s-a aflat şi conferenţiarul universitar Elena Abrudan, de la Facultatea de Jurnalism a UBB.

Camelia TEREC,

Emil HĂLĂŞTUAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.