Mesajele secrete ale generalului de Gaulle

Colecţionarul de scrisori şi manuscrise Gérard Lhéritier a deschis recent la Paris un muzeu privat dedicat pasiunii sale. În noiembrie 2010 el a achiziţionat 313 mesaje care au fost scrise de Charles de Gaulle în perioada 11 decembrie 1940-11 decembrie 1942.

Este vorba de 313 ordine adresate conducătorilor organizaţiei de rezistenţă “Franţa Liberă”, care au fost păstrate de secretara lui de Gaulle. O sută patruzeci de asemenea ordine sînt total inedite.

Majoritatea mesajelor poartă ştampila “secret” şi au fost redactate la Londra sau cu ocazia unor deplasări în Orientul Mijlociu, Africa sau chiar la Alger. Ele erau dactilografiate, adesea codificate şi apoi transmise prin telegraf şefilor organizaţiei “Franţa Liberă”, care coordonau acţiunile militare şi politice.

Stilul mesajelor scrise pe modestele foi de hîrtie îngălbenite este concis şi viguros. Textele au multe ştersături, iar pe margine sînt multe adnotări.

Lhéritier s-a angajat atunci, cînd a cumpărat documentele, să le publice integral şi să le păstreze pe toate. Numele celui care le-a vîndut este Jean-Claude Chalumeau, fiul unic al Mariei-Thérése Guinet-Desseignet, decedată în 1996. Aceasta a fost din iulie 1940 şefa secretarelor statului-major al generalului.

“După ce erau transmise telegrafic, originalele erau puse în dosare, care apoi erau arhivate, precizează Chalumeau. Unul din aceste dosare a fost uitat în birourile londoneze după terminarea războiului. Cînd mama, care din 1942 era detaşată la Alger, s-a întors acolo ca să-şi ia nişte lucruri, a găsit într-un dulap acel dosar uitat. Ea a vrut să i-l dea generalului de două ori, prima dată imediat după ce l-a găsit şi apoi în 1958, cînd de Gaulle a revenit la Palatul Élysée. De fiecare dată, el îi dădea acelaşi răspuns laconic: “Păstrează-le, sînt în mîini bune”. După moartea mamei, m-am uitat în dosar, despre a cărui existenţă ştiam vag, şi mi-am dat seama de importanţa documentelor”.

În timp ce toate mesajele sînt inedite datorită formei olografe, în ceea ce priveşte conţinutul, treizeci dintre ele au fost deja publicate de generalul de Gaulle în anexa la Memoriile de război, iar 142 în volumul său “Scrisori, note şi carnete”. “Celelalte 140 de manuscrise în întregime inedite sînt o adevărată mană cerească pentru orice istoric care studiază acea perioadă”, adaugă noul proprietar.

Lectura integrală a acestor documente oferă o imagine despre destinul Franţei libere, care s-a hotărît nu numai la Londra, dar şi în Tunisia, Maroc, Algeria, Senegal şi mai ales în Liban, Siria şi Libia, potrivit lui Lhéritier. Iar portretul generalului care se degajă din aceste manuscrise este următorul: “O extraordinară tărie de caracter, o încăpăţînare de comandant de război şi om de stat. Atît faţă de duşmani cît şi faţă de aliaţi, ale căror tendinţe de hegemonie le-a combătut întotdeauna. Din aceste documente rezultă că era ferm, intransigent, autoritar, hotărît, încăpăţînat, coleric, preocupat de independenţa Franţei şi de interesele naţiunii”.