“Merchandising” antiterorist

La Razon

Feţele celor mai căutaţi terorişti ai lumii nu sînt expuse doar pe afişe, ci şi pe cutii de chibrituri, pixuri, insigne sau deschizătoare de sticle: aşa vrea Washingtonul să-i vîneze în baza programului “Recompensă pentru Justiţie”. Alături de poză sînt trecute recompensele, care, în unele cazuri, pot ajunge la 30 de milioane de dolari. Imitînd clişeul Vestului Sălbatic, programul Departamentului de Stat încearcă să strîngă informaţii din toate colţurile lumii, care să ducă la capturarea acestor indivizi care ameninţă securitatea SUA.

Prin intermediul ambasadelor şi consulatelor SUA, agenţii Biroului de Securitate Diplomatică distribuie pozele pe stradă şi în spaţiile publice din Pakistan, Afganistan, Filipine, Yemen, Irak şi unele ţări africane, avînd alăturate mesaje în urdu, dari, tagalog (dialect filipinez), arabă, engleză şi franceză, celor care pot să ofere orice informaţie la un număr de telefon de urgenţă. În baza programului lansat după atentatele antiamericane din 1983, de la Beirut şi Kuweit, au fost acordate în total recompense de 125 de milioane de dolari pentru 80 de informatori care au permis arestarea sau uciderea a zeci de terorişti.

Lista neagră cuprinde în prezent 53 de nume. În frunte se află şeful Al Qaida, Ayman al-Zawahiri, pentru care se oferă pînă la 25 de milioane de dolari în schimbul informaţiilor care să ducă la capturarea lui. Egipteanul care l-a înlocuit pe Osama bin Laden -vînat şi el înainte de a fi ucis în mai 2011- este căutat pentru responsabilitatea sa în atentatele împotriva ambasadelor SUA din Kenya şi Tanzania din 1998.

Un nume inclus recent pe listă este cel al cetăţeanului american, Omar Hammami, ajuns lider islamist în Somalia, după ce a fost membru al miliţiilor Shebab. Washingtonul caută informaţii şi despre cazurile secrete, precum atentatul împotriva puşcaşilor marini, de la Beirut din 1983, sau avionul prăbuşit deasupra oraşului Lockerbie (Escocia) din 1988.

Deşi cuvîntul cheie al agenţilor Biroului de Securitate Diplomatică este “confidenţialitatea”, ei se mîndresc cu unele capturi importante, precum cea a lui Ramzi Yussef, unul din autorii primului atentat de la World Trade Center, din 1993. Yussef a fost arestat, în 1995, de serviciile de spionaj pakistaneze şi americane, datorită unei informaţii decisive transmise Ambasadei americane de la Islamabad de un informator misterios care a luat o cutie de chibrituri cu poza lui Yussef.

Şi îndemnul de a vorbi poate da roade. După mai multe negocieri cu Administraţia SUA, i-a fost dată o recompensă celui care a permis eliminarea fiilor lui Saddam Hussein, Uday şi Qusai Hussein, în timpul unei incursiuni americane la Mosul (Irak) în iulie 2003. Rice recunoaşte că informatorii îmbogăţiţi subit pot deveni, “evident, ţinte în orice colţ al lumii s-ar afla”. Washingtonul nu are posibilitatea să le asigure protecţia întreaga viaţă, dar îi poate ajuta să-şi refacă viaţa, de multe ori în SUA, sub o altă identitate.