Memoria tăcerii și vocile întrerupte: Conferința internațională despre literatura memorialistică feminină din cadrul Zilelor Academice Clujene

În cadrul manifestării de amploare Zilele Academice Clujene (ediția a XXXIX-a, 2026), eveniment care celebrează anul acesta 160 de ani de la fondarea Academiei Române, mediul academic clujean devine spațiul de întâlnire al cercetătorilor și specialiștilor din întreaga lume. Integrat în vasta agendă de manifestări științifice ce acoperă intervalul octombrie-noiembrie 2026, modulul conferințelor internaționale aduce în prim-plan teme fundamentale de cercetare din domeniul filologiei, istoriei literare și al studiilor de gen.

Unul dintre cele mai importante momente ale programului este conferința internațională intitulată „Discurs întrerupt. Mărturii, tăceri și autocenzură în memorialistica feminină est-europeană” (Girl, Interrupted. Testimonies, Silences and Self-censorship in Eastern European Women’s Life Writing), aflată la a III-a ediție sub genericul Global Perspectives on Gender Violence and Trauma in Women’s Life Writing. Manifestarea este organizată de Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” în parteneriat cu Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” al Academiei Române și se desfășoară joi și vineri (15.10-16.10.2026).

Programul zilei de joi (15 octombrie 2026)

Lucrările conferinței se desfășoară la sediul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române (str. Republicii nr. 9, Sala de conferințe). La ora 10:00, cuvântul de întâmpinare va fi adresat de Adrian Tudurachi (director al Institutului de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu”), Rareș Moldovan (decan al Facultății de Litere, UBB) și Andrada Fătu-Tutoveanu (lector dr., Facultatea de Litere, UBB). Agenda zilei propune o radiografie profundă a modului în care scriitura autobiografică a femeilor filtrează trauma, violența totalitară, marginalizarea și reconfigurarea identității. Din programul bogat al conferinței am selectat câteva dintre cele mai captivante prezentări, alături de traducerea titlurilor în limba română:

Prelegerea inaugurală este susținută de Marta Fernández Morales (Universitatea din Oviedo, Spania), de la ora 10.30:  „Vremurile se schimbă”: Scriitura autobiografică a femeilor și metacriza de sens în era #MeToo („The Times They Are A-Changin’. Women’s Life Writing and the Metacrisis of Meaning in the #MeToo Era”).

Panelurile de dimineață se desfășoară între rele 11:45 și 13:30 și sunt unite sub temele memoriei Holocaustului, a traumelor istorice, totalitarism, supraveghere și Gulag:

Tímea Jablonczay (Universitatea de Studii Evreiești din Budapesta, Ungaria),  – Obiecte care vorbesc despre un trecut imposibil de recuperat („Speaking Objects about the Unrecoverable Past”).

Ella Mintsys (Universitatea Națională Carpatică „Vasyl Stefanyk”, Ucraina) – „Gânduri tulburătoare încă mă stăpâneau”: Traumă și memorie în memoriile supraviețuitoarelor Holocaustului („„Disturbing Thoughts Still Possessed Me”: Trauma and Memory in Holocaust Survivor’s Memoirs”).

Erika Magarelli & Denisa Cătălina Nadejde (Universitatea din Bari Aldo Moro, Italia / Universitatea Catolică din Murcia, Spania) – Cuvintele ca arme: Supravegherea panoptică și construirea discursivă a sinelui în România comunistă („Words as Weapons: Panoptic Surveillance and the Scripting of the Self in Communist Romania”).

Ekaterina Gurtovaya (Universitatea din Palermo, Italia) – Narațiunea violenței: Experiențe genurate în memoriile femeilor despre Gulag („Narrating Violence: Gendered Experiences in Women’s Gulag Memoirs”).

Panelurile de după-amiază se desfășoară între 15.00 și 19.00 cu teme precum identitate, spațiu domestic și rezistență:

Annalaura De Rosa (Universitatea din Bari Aldo Moro, Italia) – O critică a spațiului domestic sub formă de jurnal. Sistem de putere și practici de eliberare („A Critique of Domestic Space in Diary Form. Power System and Liberation Practices”).

Maria Bucsea (Universitatea „Babeș-Bolyai”, România) – Rezistența feministă împotriva masculinității hegemonice în „Hibiscus purpuriu” („Feminist Resistance against Hegemonic Masculinity in „Purple Hibiscus””).

Amalia Cotoi (Universitatea „Babeș-Bolyai”, România) – Întruparea mamei: Traumă și reprezentare maternă („Embodying the Mother: Trauma and Maternal Representation”).

Așa cum subliniază acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, sărbătorirea a 160 de ani de la înființarea instituției este deopotrivă un omagiu adus tradiției și o asumare responsabilă a direcțiilor contemporane de cercetare. De la analiza traumelor istorice, până la abordările decolonialiste, studiile de post-memorie și reflecția asupra scriiturilor autobiografice, manifestarea oferă o platformă dialogică esențială pentru înțelegerea modului în care mărturia feminină transformă tăcerea în discurs critic și recuperator.

Mara A. MUNTEAN