Memoria lui Ion Iosif Russu (1911 – 1985), cinstită în satul natal

Doctor în litere, istoric şi arheolog, savantul Ion Iosif Russu va avea, la 30 de ani după stingerea din viaţă, un bust în satul său natal. Statuia dedicată cinstirii memoriei lui Ion Iosif Russu va fi dezvelită în cadrul unei ceremonii ce va avea loc duminică, 25 octombrie, cu începere de la ora 13, în faţa bisericii din Sălişte, sat ce aparţine de comuna clujeană Ciurila.

Bustul lui Ion Iosif Russu reprezintă concretizarea unei idei a “grupului de iniţiativă din cadrul Composesoratului Urbarial Sălişte” prezidat de către colonelul în rezervă, Valer Rus.

Născut în 4 decembrie 1911, la Sălişte, în comitatul Turda-Arieş, în familia unui învăţător, Ion Iosif Russu a urmat liceul la Turda, apoi Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Cluj. Între 1933-1936, Ion Iosif Russu a beneficiat de o bursă pentru a urma studii postuniversitare la Roma, unde a frecventat cursurile Şcolii Române, din capitala Italiei. După revenirea în ţară, Ion Iosif Russu a lucrat în învăţămînt, întîi ca şi profesor secundar, apoi asistent universitar şi şef de lucrări la Institutul de Studii Clasice. În 1942, Ion Iosif Russu obţinea titlul de doctor în litere, la Sibiu, unde se refugiase Universitatea după anexarea Clujului de Ungaria horthystă.

După îndepărtarea sa de la catedră, din cauza declaraţiilor incomode pentru regimul comunist, proaspăt instaurat în România, profesorul Ion Iosif Russu a lucrat, pînă la pensionare, ca şi cercetător la Institutul de Istorie şi Arheologie al Academiei Române.

Incontestabilă autoritate în domeniile lingvisticii antice şi a epigrafiei, Ion Iosif Russu a scris mai multe lucrări despre limba traco-dacilor: Limba traco-dacilor, Elemente autohtone în limba română. Substratul comun româno-albanez, Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dacic şi componenta latino-romanică. Ion Iosif Russu şi-a prezentat rezultatele şi concluziile cercetărilor despre religia dacilor în lucrarea “Religia geto-dacilor. Zei, credinţe, practici religioase”, iar despre soarta dacilor după cucerirea romană a scris în volumul Daco-Geţii în Imperiul roman.

Ion Iosif Russu a îmbogăţit domeniul epigrafiei cu cercetările sale, ale căror rezultate le-a prezentat în volumele “Inscripţiile Daciei romane” (text, traducere în româneşte, comentarii).

Emil HĂLĂŞTUAN