Mărţişor de primăvară în decor alb

Chiar dacă muntele este acoperit de zăpadă, iar duminică după-amiază a nins ca în poveşti în Mărişel, de nici Crucea Iancului şi bustul Pelaghiei Roşu nu se mai vedeau de sub imensul covor alb, spectacolul organizat de Primăria comunei în onoarea fiicelor acestei localităţi – ce-şi rînduiesc viaţa, deloc uşoară, la aceste înălţimi – a fost unul plin de emoţie. Primarul comunei, Traian Mariş, un tînăr de o eleganţă… politică mai rar întîlnită pe înaltele metereze administrative ale Apusenilor, a fost şi în martie 2012 la înălţime, atît la propriu cît şi la figurat, prin omagiul adus mamelor, fiicelor şi bunicilor ce dau sens şi culoare vieţii în acest spaţiu unde iarna, cu ale ei capricii, are dimensiuni obositoare ce acoperă, uneori, aproape 200 de zile ale anului.

La Mărişel, triunghiul spiritual biserică, cămin, şcoală se află în acelaşi spaţiu, ba chiar şi biblioteca, şi poate tocmai de aceea ediţia a doua a spectacolului „Mărţişor de primăvară” a început după slujba religioasă. S-au înghesuit, într-un cămin cultural vechi şi neîncăpător, aproape 230 de doamne şi domnişoare, al căror număr ni l-au comunicat organizatorii în urma numărării garoafelor oferite la intrarea în sala de spectacole; sală prea mică pentru echipamentul de sonorizare adus de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, al cărui director, Tiberiu Groza, a confirmat din nou, dacă mai era cazul, că are valenţele native ale organizatorului de fapte cultural-artistice de ţinută, fără a tolera improvizaţiile şi compromisul în cultura tradiţională.

Rar mi-a fost dat să văd o sală atît de populată, în care a dispărut spaţiul gol dintre spectatori şi scenă, în care geamurile lăcaşului erau aburite de căldura interioară, iar suportul scenei părea obosit sub presiunea ritmurilor impuse de membrii Ansamblului „Cununa Apusenilor” din Gilău – o formaţie aflată la apogeul artistic, cu un repertoriu complet, aducînd pe scenă dansuri transilvănene, maramureşene, dar şi din alte zone etnofolclorice ale ţării. Ei s-au înscris demult în rîndul mesagerilor ce reprezintă judeţul şi chiar România în multe festivaluri folclorice internaţionale.

Emoţionant a fost recitalul micuţei Andra Mariş, de numai patru anişori, care a interpretat cîntecul „Lîng-un sat, lîng-o fîntînă” şi care a prezentat, în premieră, la dimensiunile ei, modelul viitoarelor costume populare pe care le va purta ansamblul tinerilor, recent înfiinţat în Mărişel, ansamblu care a apărut duminică pentru prima oară în faţa publicului, prezenînd: Jocul Socăciţelor, Dans cu fete şi Joc de voie. În acest cadru, directorul Tibi Groza a informat publicul spectator că prin apariţia acestei grupări artistice, numărul ansamblurilor din judeţ a ajuns la 60. Inedit a fost şi faptul că la propunerea primarului Mariş şi a directorului Groza, sala a oficiat şi „botezul” acestui ansamblu ce va evolua sub sigla „Nepoţii Iancului”, avîndu-i ca instructori pe Ioana David şi Ştefan Lăcătuş. Ba mai mult, primarul a promis publicului că în această primăvară vor demara lucrările de construcţie ale unui nou lăcaş de cultură la Mărişel, ce are amplasamentul în vecinătatea primăriei şi documentaţia deja aprobată.

Pe mica şi obosita scenă au urcat apoi tinerele soliste locale: Dana Purcel, Livia Hetea şi Lavinia Mariş, iar Mariana Morcan, Amalia Codorean Chindriş şi Adriana Irimie au oferit iubitoarelor şi iubitorilor de folclor cele mai frumoase cîntece din bogatul lor repertoriu, primind şi binemeritatele aplauze. Soţii Florentina şi Petre Giurgi, în drumul lor de la Bucureşti la Sighet, au urcat în Apuseni pentru a se întîlni cu mărişelenii care le-au rămas la suflet de la Serbările Iancului, dovedind şi de această dată că Dumnezeu i-a unit pentru a da şi mai mare valoare melosului maramureşan ce nu poate fi confundat şi nici….manelizat.

Între cei ce au urcat pe scenă pentru a oferi flori artistelor ce au onorat acest frumos spectacol s-au numărat: parlamentarul Horea Uioreanu, consilierii judeţeni Mihai Szeplekan şi Marius Bălaş, cel de al doilea pregătind şi o formaţie de karatişti la Mărişel.

Dumitru VATAU