Marile manifestații antirevizioniste din Clujul interbelic

În 4 iunie, se împlinesc 103 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon din 1920, care a consfinţit la nivel juridic internaţional încheierea păcii Puterilor Aliate şi Asociate cu Ungaria la finalul Primului Război Mondial.

În Preambulul Tratatului de pace se consemnează că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franţa, Italia şi Japonia, ”puteri desemnate în Tratatul de faţă ca principalele puteri aliate şi asociate” şi de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia, Statul sârbo-croato-sloven, acestea din urmă ”constituind împreună cu Principalele puteri (…) puterile aliate şi asociate de o parte şi Ungaria de altă parte”, potrivit lucrării ”Tratatele de pace ale României (1918-1920)”.

Din partea României documentul este semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, şi Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii şi ocrotirii sociale, şi Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar.

Documentul conţine 364 de articole grupate în 14 părţi, care conţin la rândul lor alte capitole şi anexe şi se încheie cu un protocol şi o declaraţie. Primele 26 de articole cuprind Statutul Societăţii Naţiunilor, articolele 27-35 vizează frontierele Ungariei cu Austria, statul sârbo-croato-sloven, România şi Cehoslovacia. Secţiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată ”fruntariile Ungariei”, cuprinde trei articole privitoare la România, respectiv articolele 45, 46, 47.

Tratatul de pace cu Ungaria, semnat de România alături de Principalele Puteri Aliate şi Asociate la Trianon, a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la Bucureşti, în 17 şi 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921.

La 11-13 noiembrie 1920 Parlamentul Ungariei a dezbătut şi a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon.

Prin acest tratat internaţional s-a recunoscut ceea ce românii din Transilvania şi Banat au hotărât la 1 decembrie 1918 la Alba Iulia, unirea cu ţara mamă, România.

În volumul „Trianon, Trianon! Un secol de mitologie politică revizionistă” coordonat de reputatul istoric Vasile Pușcaș se arată că la Trianon s-a semnat sfârșitul Ungariei medievale, a doctrinei coroanei Sfântului Ștefan, „fapt care pentru nobilimea maghiară a reprezentat un adevărat șoc”.

După tratatele de la Paris, Bucureştiul a încercat să întrețină o relaţie echilibrată la nivel regional. Astfel în 1920-1921, România a încheiat Mica Înţelegere cu Cehoslovacia şi cu Regatul Sârbo-Croato-Sloven, iar în 1934 Înţelegerea Balcanică, împreună cu Iugoslavia, Grecia şi Turcia, ambele tratate fiind orientate către combaterea revizionismului.

Deși a fost semnat de Ungaria și ratificat în Parlamentul de la Budapesta(14 noiembrie 1920), politicienii ungari au văzut în Tratatul de la Trianon o nedreptate și au declanșat o amplă campanie de revizuire a granițelor.