Mari ipocriți

Activiștii de mediu caută să sădească ură împotriva autorităților locale după ce s-a aflat că un dezvoltator imobiliar se pregătește să ridice blocuri pe o pășune din Florești, situată pe dealul din stânga Someșului Mic, spre zona Pădurii Baciu-Hoia.

Așa zișii apărători ai naturii încearcă să convingă opinia publică de faptul că apariția ansamblurilor rezidențiale de blocuri în zonă „distruge un plămân verde al Clujului, la nivel metropolitan”. Nu doresc să iau apărarea dezvoltatorilor imobiliari și nici nu vreau să se înțeleagă că nu-mi pasă de natură, însă nu pot rămâne indiferent când văd atâta ipocrizie la cei care se arată alarmanți de faptul că se „mușcă” dintr-o pășune de categoria a treia, cu aproximativ 20 de specii de plante pentru a crește fondul locativ din zona metropolitană clujeană, astfel încât să se facă față cerințelor foarte mari de apartamente. Era clar că prin constituirea Zonei metropolitane și acordarea rolului pentru municipiul Cluj-Napoca de pol de dezvoltare vor apărea ansambluri imobiliare dincolo de oraș, iar tot mai multe terenuri agricole și pășuni vor fi acaparate în intravilan. Activiștii de mediu au știut și ei că lucrurile vor evolua în direcția aceasta și că nu poate fi oprită dezvoltarea orașului și a comunelor din zonă.

Numai că atunci au ignorat acest aspect, considerând că extinderea orașului nu constituie o problemă. Din datele prezentate de Agenția de Mediu Cluj reiese că, în 2010, suprafața spațiilor verzi în Cluj-Napoca era de 920 de hectare, iar în 2018, aceasta era de 814 hectare. Practic, în opt ani de zile au dispărut aproape 100 de hectare de spații verzi din oraș. Interesant este faptul că niciunul dintre „iubitorii naturii” nu au avut nicio reacție la apariția pe acele spații verzi a blocurilor, caselor și a altor construcții. Cum de altfel, nu au avut nicio obiecție nici când generalul de carton Gabriel Oprea a venit la Cluj-Napoca împreună cu Elena Udrea, care în acea vreme deținea funcția de ministru al dezvoltării, să anunțe că pe pășunea de 12,6 hectare de la Valea Gârbăului, aflată chiar în buza pădurii Făget, va fi construit un cartier cu 2.300 de apartamente. S-au alertat acum la demararea proiectului de pe pășunea din zona cunoscută sub numele de Valea Hăitașului din Florești, situată în proximitatea pădurii Hoia, pădure aflată în cea mai mare parte în proprietatea persoanelor fizice și care nu este cu nimic mai specială decât alte păduri de foioase. Singurul lucru care o scoate în evidență este legat legendele inventate de presa de senzație din anii 90 cu privire la fenomenele „paranormale” din această zonă. Cum au trecut însă anii ’90, au dispărut și articolele cu manifestările ciudate din pădurea Baciu. Și totuși de ce-i deranjează pe activiștii de mediul proiectul imobiliar de pe versantul sudic al dealului din Florești, aflat pe partea stângă a râului Someșul Mic?!

Sunt oare implicați în această acțiune așa-zis ecologistă din convingere sau au alte scopuri? După cum arată datele, se pare că acțiunile lor se înscriu într-o strategie populistă menită să răspândească nesiguranța pe fondul crizei pandemice prin care trecem și totodată să ostilizeze o parte a populație împotriva autorităților. Din tot acest joc, unii speră că vor câștiga capital de imagine pentru a-l folosi, la un moment dat, în scop politic. Să nu uităm că, în urmă cu cinci sau șase ani, dintre cei care fluturau lozinci ecologiste la Cluj au devenit parlamentari, iar pe parcursul mandatului au ales ca mijloc de deplasare la București cel mai poluant mijloc de transport: avionul. Acum, tot ei sunt cei mai vehemenți opozanți ai proiectului de la Florești. Or, ce credibilitate pot avea când vorbesc despre apărarea naturii cei murdari pe mâni cu dioxid de carbon generat de cherosenul consumat de avioanele cu care s-au deplasat pentru a-și exercita mandatul de parlamentar?!

Niciuna. Pentru că avem de a face cu mari ipocriți, cu falși iubitori de natură și cu falși ecologiști.

Cosmin PURIȘ