Majoritatea lui Putin – una cantitativă, însă nu calitativă

Der Spiegel

În campania electorală, viitorul şef de la Kremlin a mizat pe electoratul său obişnuit: cei peste 60 de milioane de ruşi care depind de bugetul statului. În acelaşi timp, Vladimir Putin i-a îndepărtat pe locuitorii tineri şi instruiţi ai marilor oraşe, care sînt absolut necesari pentru modernizarea economiei.

Vladimir Putin a reuşit să obţină majoritatea chiar din primul tur, asigurîndu-şi o revenire fără obstacole la Kremlin. Cu toate acestea, putem considera această majoritate drept “nu cea care trebuie” şi putem aduce argumente în acest sens.

În primul rînd, la fel ca alegerile parlamentare din decembrie, şi cele prezidenţiale au fost fraudate: la acestea nu au fost admişi candidaţii aflaţi cu adevărat în opoziţie faţă de Vladimir Putin, pentru candidatul puterii lucrînd toate resursele administrative. În ceea ce-l priveşte, Putin a făcut cu seninătate apel la alegeri cinstite. Tocmai Putin a dat undă verde manipulatorilor, care au declarat că opoziţia a pregătit încă din ajunul alegerilor înregistări video în care erau “surprise” chipurile încălcări ale legii.

În al doilea rînd, Putin a desfăşurat o campanie electorală abilă şi consecventă, în timpul căreia a mizat în principal pe “majoritatea tăcută”, care depinde de “buzunarul burduşit al statului” şi pentru care stabilitatea este mai importantă decît realizarea oricăror reforme politice. Putin făcea apel cu înflăcărare la raţiunea şi simţul de răspundere al acestei părţi a electoratului, fără a uita să promită “munţi de aur”.

Astfel, medici, profesori şi educatori, militari, angajaţi ai serviciilor speciale şi ai poliţiei, pensionari şi vameşi – în total circa 60 de milioane de oameni, adică 58 la sută din totalul de 108 milioane de alegători, constituie majoritatea lui Putin. Una cantitativă, însă nu calitativă.