„Macron va continua linia intransigentă față de Rusia”

Emmanuel Macron a fost reales în funcția de președinte al Franței, în faţa rivalei de extremă dreapta Marine Le Pen, iar victoria sa este îndelung comentată, zilele acestea, de specialiști.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj atrage atenția că Emmanuel Macron a fost reales cu o largă majoritate (58,5%), însă contra-candidata sa, Marine Le Pen, a realizat un scor istoric pentru familia politică a extremei drepte și a dreptei radicale pe care o reprezintă.

„Macron își datorează realegerea, în principal, reportului de voturi ale stângii din turul I: 41% din votanții candidatului stângii radicale, Jean-Luc Mélenchon (care obținuse 22%), au votat cu Macron în turul II doar pentru a o împiedica pe Marine Le Pen să ajungă la Palatul Elysée, în vreme ce doar 13% din votanții stângii au pus în urnă un buletin de vot favorabil candidatei de extremă dreapta. Se impune se observăm și că, din punct de vedere al sociologiei electorale, votanții lui Macron reprezintă extremele piramidei vârstelor: pe de o parte, majoritatea covârșitoare a pensionarilor, pe de alta, trei cincimi dintre cei care votează pentru prima dată în 2022. De asemenea, că marea majoritate a acestora sunt persoane cu venituri medii-ridicate și ridicate, locuind în marile orașe cosmopolite și europene, precum și în zonele rurale și mic urbane din Vest și Sud-Vest, mai puțin expuse la crizele ultimilor cincisprezece ani”, spune Sergiu Mișcoiu.

El punctează și consecințele realegerii lui Emmanuel Macron în funcția de președinte al Franței asupra Europei și, implicit, asupra României.

„ În primul rând, Franța își va consolida poziția în cadrul Uniunii Europene. Ne putem aștepta ca proiectele de reformă ale UE și, mai ales, cele vizând întărirea instituțiilor comunitare și a coeziunii între statele membre să fie promovate activ în următorii ani. De asemenea, Macron va continua linia intransigentă față de Rusia, încercând să poziționeze Franța ca un actor-cheie în gestionarea de către NATO și UE a crizei ucrainene. În fine, ne putem aștepta ca Macron să promoveze activ relația cu țările tradițional atașate culturii, limbii și civilizației franceze, așa cum este și România, atât prin inițiative și parteneriate strategice bilaterale, cât și prin intermediul instituțiilor internaționale de profil, precum Organizația Internațională a Francofoniei sau Agenția Universitară a Francofoniei.

Toate acestea vor depinde însă și de rezultatele alegerilor parlamentare din iunie 2022, care, deocamdată, par o provocare extrem de dificilă pentru La République en Marche; partidul președintelui proaspăt reales”, consideră Sergiu Mișcoiu.

La rândul său, politologul Cristian Pîrvulescu atrage atenția asupra implicațiilor victoriei lui Macron. El subliniază că este o victorie istorică, chiar dacă în Franța sunt comentarii destul de critice, dar și pentru că Macron este primul președinte francez din ultimii 20 de ani care reușește să își rennoiască mandatul. „Scorul obținut a fost unul important și în ceea ce privește numărul de voturi și în ce privește procentele, chiar dacă absenteismul a fost mare. Dar nici măcar acesta nu a fost cel mai mare din istoria Franței. Ca importanță statistică, este evident o realegere semnificativă. Președintele dispune de legitimitatea votului, 58,5 %înseamnă un scor mare, o distanță de 17 procente față de Marine Le Pen. Din punctul acesta de vedere victoria nu poate fi în niciun fel contestată”, afirmă Cristian Pîrvulescu.

Politologul mai subliniază că pe de altă parte, Emmanuel Macron a făcut obiectul unor atacuri permanente începând cu primul an de mandat, mai ales din primăvara anului 2018, când imaginea sa a fost grav afectată.

„Alegerile parlamentare care vor avea loc în șase săptămâni devin foarte importante, unii spun că vor fi cele mai importante din Republica a cincea. Aceste alegeri au menirea de a-i oferi președintelui instrumentele de acțiune, altfel spus majoritatea prezidențială, majoritatea parlamentară a președintelui din Adunarea Națională.

Din punct de vedere european alegerea lui Macron este de asemenea, semnificativă. Macron este singurul candidat și singurul candidat ales președinte care a avut un discurs proeuropean, care nu a negat și nu a atacat niciodată Europa. Asta nu înseamnă că nu a fost critic la adresa unor politici europene dar niciodată nu s-a dezis de Europa. La nivel european, oricare va fi majoritatea parlamentară, tradiția franceză spune că chiar și în caz de coabitare președintele este cel care participă la reuniunile Consiliului European, deci la nivel european Franța va deveni foarte activă, iar tendințele care au existat în ultimii ani vor continua”, completează Cristian Pîrvulescu.

În opinia sa, din punct de vedere strategic, geopolitic, Franța va deveni mai importantă în interiorul NATO.

„Victoria lui Macron care era oarecum așteptată este un balon de oxigen inclusiv pentru ucraineni, pentru că Macron este printre liderii europeni care au susținut sprijinirea activă a Ucrainei în ce privește războiul cu Rusia.

Pentru România, așa cum au precizat președintele Iohannis și premierul Nicolae Ciucă, alegerea lui Macron este un anunț pozitiv. Relațiile dintre cei doi președinți au fost mereu cordiale”, mai spune Cristian Pîrvulescu.

Anca M. Colibășanu