Măcel în Cultură. Managerii muzeelor clujene spun că proiectul Guvernului este ”o lovitură devastatoare”

Proiectul de ordonanță aflat pe agenda publică cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare este un atac de o gravitate extremă la sistemul instituțional al culturii, afirmă două figuri de marcă din domeniul cultural din Cluj-Napoca, Lucian Nastasă Kovacs, managerul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, și Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Ei nu doar că își exprimă îngrijorarea față de impactul acestui proiect asupra instituțiilor culturale, dar lansează și critici dure la adresa modului în care cultura a fost tratată în România în ultimele decenii.

Cultura reprezintă nu doar oglinda unei națiuni, ci și calea prin care o societate își transmite valorile, tradițiile și inovațiile către generațiile viitoare. În acest context, decizia de a reduce cheltuielile bugetare destinate culturii atrage atenția asupra unei dileme complexe: cum se poate menține și promova dezvoltarea culturală într-un mediu economic și politic care pare să subestimeze importanța sa vitală? „Trebuie să realizăm gravitatea unui astfel de act și să înțelegem că odată distrus un lucru, va fi foarte greu să îl mai refacem, avertizează Lucian Nastasă Kovacs, în ton cu  Tudor Sălăgean, care atrage atenția că va fi „o lovitură devastatoare pentru cultura din România”.

Lucian Nastasă Kovacs, managerul Muzeului de Artă, spune că educația precară a politicienilor este una din cauzele perpetuării subfinanțării domeniului cultural și amintește că nu prosperitatea economică este cea care creează identitate națională, ci cultura.

„În România de mai bine de trei decenii, sectorul cultural este cel mai vitregit. Dacă urmărim alocările bugetare de-al lungul anilor, sumele care au fost alocate culturii au fost tot mai puține. Trec peste faptul că oricum și acest puțin se situează sub 1% din produsul național. Asta se întâmplă când o bună parte din clasa noastră politică care a ajuns în guverne nu are o pregătire intelectuală temeinică, așa cum suntem noi obișnuiți, să parcurgem 12 clase, să facem o facultate, să avem lecturi fundamentale la bază și așa mai departe. Ca atare, în România cultura a fost și continuă să fie periferia periferiei vieții noastre. Și, ironic, în campaniile electorale, când acești politicieni se promovează, tot timpul cultura este invocată” declară Lucian Nastasă Kovacs, pentru ziarul Făclia.

Totodată acesta a vorbit despre subfinanțarea perpetuă a instituțiilor culturale în România și despre absurditatea actului de comasare de instituții, acțiune care vine cu adoptarea acestei ordonanțe:

„Cultura este și a fost subfinanțată în România, nu numai prin întreținerea activității culturale, ci și prin maniera în care guvernanții au valorizat lucrătorii din domeniul cultural. La Muzeul de Artă, care este sub administrarea Consiliului Județean, un muzeograf cu doctorat abia dacă ajunge la 3000 lei. Și pentru acești bani, are nevoie de un grad de vechime, de 15 ani. De asemenea, un supraveghetor al operelor de artă câștigă undeva la 2300 lei. Restauratorilor li s-a refuzat inclusiv sportul de toxicitate. Muzeul de Artă ar avea nevoie de minim 65 de angajați ca să funcționeze în codiții normale, dar are abia 45. Dacă acum guvernul impune un minim de 50 de angajați, cine e vinovat? Nu tot guvernul, care nu a reușit în 30 de ani postcomunism să facă statul să funcționeze în parametri normali?  Este inacceptabil. Acest act al comasării este o absurditate. Deja ne confruntăm cu o extincție a bibliotecilor rurale. Cred că au mai rămas biblioteci în maxim 50 de localități. Nu e de ajuns? Vorbim despre inegalitatea în dreptul de culturalizare a tinerilor și totuși, nu facem nimic să rezolvăm această hibă, doar continuăm să desființăm. Cum am putea să unim un muzeu de artă cu un muzeu etnografic? Nicăieri în Europa nu există așa ceva. Trebuie să realizăm gravitatea unui astfel de act și să înțelegem că odată distrus un lucru, va fi foarte greu să îl mai refacem. Identitatea unei țări este dată de cultură, toată suma de producții ale inteligenței spiritului uman este cultura. Nu prosperitatea economică este cea care creează identitate națională, ci cultura”.

Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, susține în mod similar că acest proiect de ordonanță reprezintă o lovitură devastatoare pentru cultura din România:

„Acest proiect neasumat de ordonanță de urgență înseamnă o lovitură devastatoare pentru cultura din România. Este un proiect stupefiant, fără o fundamentare economică clară, care își propună să facă tăieri drastice acolo unde cheltuielile și salariile sunt mici, și să lase aproape neatinse marile structuri bugetofage cu cheltuieli aproape exorbitante. Politicienii intră pur și simplu cu satârul în domeniul culturii, masacrând sute de instituții culturale cu un rol important în comunitățile în care funcționează și cu cheltuieli mai mult decât modeste. Efectele aplicării unor astfel de măsuri vor fi dezastruoase, iar statul nu va câștiga nimic, nici pe termen scurt, nici pe termen mediu și cu atât mai puțin pe termen lung. Trebuie să ne facem datoria de a avertiza publicul larg că trebuie să se pregătească pentru ziua în care această țară, care oricum se află la coada clasamentelor europene în privința consumului cultural, nu va mai avea deloc cultură. Din păcate, văzând cât de iresponsabili sunt politicienii care ne conduc, trebuie să spunem că această zi nu este deloc departe”.

Politicienii din opoziție critică dur proiectul: „O tentativă de asasinat cultural cu premeditare”.

De asemenea, au existat numeroase voci în rândul politicienilor care și-au exprimat dezacordul față de proiectul de ordonanță. Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a caracterizat proiectul de reducere a cheltuielilor bugetare drept „o tentativă de asasinat cultural cu premeditare”. Această declarație a fost făcută într-un mesaj public postat pe pagina sa de Facebook, unde a inclus pasaje din discursul său rostit cu ocazia deschiderii celei de-a XIV-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj.

În plus, primarii USR din mai multe orașe, precum Timișoara, Brașov, Bacău și Alba Iulia, au intervenit și ei în această dezbatere. Aceștia au cerut Guvernului să revizuiască proiectul de ordonanță referitor la reducerea cheltuielilor bugetare. Ei au atras atenția asupra efectelor dezastroase pe care implementarea acestei ordonanțe le-ar avea asupra culturii la nivel local și național. Primarii au criticat propunerea Guvernului de a impune un prag de 7,5% pentru cheltuielile legate de categoria „Cultură, recreere și sport”, considerând că aceasta nu respectă principiul autonomiei locale, că este neconstituțională și că reprezintă un abuz de putere, informează AGERPRES.

Marcel Ciolacu: Este inacceptabil să avem atâția ordonatori de credite

În contextul participării la deschiderea Forumului Studenţilor de Pretutindeni, premierul Marcel Ciolacu a fost confruntat cu întrebarea referitoare la posibila influență a măsurilor de reformă administrativă și ajustare fiscală asupra sectoarelor de tineret, educație și cultură. Răspunsul său a fost categoric într-o direcție, declarând că nicio dintre măsurile de ajustare fiscală propuse de Guvern nu va exercita vreun impact negativ asupra domeniilor tineretului sau culturii. Cu toate acestea, el a subliniat și o altă latură a discuției, menționând că infrastructura excesiv de elaborată a statului nu mai poate fi susținută în aceeași măsură:

„Nu putem să avem cei mai mulţi ordonatori de credite din lume. Este inacceptabil aşa ceva. Nu poţi. Fiecare bibliotecă din România, fiecare teatru, mai mic sau mai mare, fiecare agenţie mai mică sau mai mare, toţi suntem ordonatori de credite. Rolul unui director de teatru e să conducă activitatea culturală. Rolul unui șef de agenție pentru tineret este să conducă activitatea tineretului, nu să aibă în subordine o structură cu servicii suport cât Teatrul Naţional, un teatru de provincie. Confundăm lucrurile. Iar pe urmă venim şi spunem: ‘domnule, directorul de la Teatrul Naţional trebuie să aibă acelaşi salariu cu mine, cu directorul de la teatrul din provincie’. În ce lume trăim? (…) Un singur lucru am spus foarte clar. Eu nu mai doresc atâţia ordonatori de credite. Nu trebuie fiecare să facă achiziţii publice. Acelea se pot face centralizat la nivel de judeţ, de consiliul judeţean. Să cumperi un creion îţi trebuie director economic, îţi trebuie şef la juridic, îţi trebuie specialist în achiziţii, că nu e simplu, trebuie să faci caiete de sarcini. (…) Nu. Asta este infrastructură comunistă. Trăim în alte vremuri. Acele vremuri au fost depăşite. Nu atinge nimeni activitatea de cultură, de tineret. Cu adevărat, nu cred că statul român mai poate suporta o infrastructură atât de stufoasă”.

Minstrul Culturii spune că va fi măcel: peste 61 la sută din instituțiile publice de cultură vor fi desființate

”Dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri”, se arată într-un memoriu cu privire la consecințele măsurilor fiscale în sectorul cultural, transmis ministrului Finanțelor Marcel Boloș, de Ministerul Culturii condus de Raluca Turcan (PNL) în data de 7 august, document intrat în posesia G4Media.ro. Ministerul Culturii propune o serie de excepții de la măsurile fiscale pentru instituțiile publice din sectorul cultural. Ministerul Culturii explică faptul că în România există circa 1900 de biblioteci publice în care există un singur bibliotecar: ”dacă postul este vacant și se desființează în urma aplicării articolului de mai sus, atunci se desființează și singura sursă de informare și lectură pe care statul român o oferă comunității respective”.

De asemenea, în muzee există foarte multe posturi vacante, care nu vor mai putea fi acoperite în perioada următoare, deși personalul este suprasolicitat. Salariile mici, migrarea forței de muncă și ”complexitatea ridicată a acestor posturi face dificilă ocuparea posturilor vacante”, spune documentul.

Majoritatea instituțiilor publice culturale au mai puțin de 50 de angajați

Rețeaua de infrastructură culturală publică a fost diminuată sistematic din 1990, arată o anexă a documentului. Numărul bibliotecilor publice a scăzut de la 4.458 în 1990, la 1.962 de biblioteci publice în anul 2021. Similar numărul așezămintelor culturale din mediul rural a scăzut de la 7.110 clădiri cu funcție de cămin cultural în 1990, la 4.984 de clădiri funcționale în 2020..

”Astfel, dintre cele 469 de instituții publice de cultură cu personalitate juridică care își desfășoară activitatea în prezent, peste 61% vor fi desființate prin aplicarea acestor măsuri”.

”Majoritatea autorităților publice locale nu au instituții publice de cultură cu peste 50 de salariați, astfel că vor trebui să le comaseze (teatru, muzeu, ansamblu popular etc.) și să reducă cu cel puțin 15% din personal (actori, muzeografi, dansatori etc.). Pentru menținerea activității, muzeografii vor completa trupa de teatru, iar actorii, când nu repetă și nu joacă, vor asigura conservarea bunurilor culturale din muzeu”, se arată în document.

Patrimoniul, amenințat de mafia imobiliară

”Atragem atenția că transferarea Direcțiilor Județene pentru Cultură la autoritățile locale reprezintă un potențial conflict de interese, având în vedere că multe dintre proiectele imobiliare sunt inițiate chiar de către autoritățile locale, punând, astfel, în pericol patrimoniul cultural imobil. Procesul de avizare va fi viciat, urmând ca dorința de dezvoltare a comunitățiilor locale să intre în conflict cu măsurile de protecție ale patrimonului cultural care nu vor mai fi supravegheate de către un terț independent”,  mai spune documentul.

Mara A. MUNTEAN