Legile Educației, contestate la CCR. Argumentele parlamentarilor clujeni

Aceste legi discriminează între elevii cu posibilități materiale și cei săraci care nu pot face meditații pentru admiterea paralelă la liceu. Discriminează între copiii care învață în școli cu masă caldă și cei care nu au acest noroc. Discriminează între copiii care merg la școli ce pot plăti pază privată și copiii care merg la școli nepăzite. Sperăm ca măcar în ceasul al 12-lea coaliția PSD-PNL-UDMR să rezolve aceste probleme însă recunosc că speranțele sunt foarte slabe, după cum vedem cei d ela putere sunt mult mai preocupați de împărțirea funcțiilor la rotativă”, a spus, la rândul său, senatorul USR de Cluj, Cristian Bordei.

Demersul are în vedere atât motive care țin de modalitatea în care au fost adoptate cele două proiecte de legi, prin nerespectarea rigorilor legislative care țin de competențele decizionale ale celor două camere ale Parlamentului și de tehnica legislativă, cât și considerente de fond referitoare la încălcarea drepturilor și garanțiilor constituționale în domeniul educației, al egalității în drepturi și al nediscriminării.

În privința proiectului de lege privind învățământul superior a fost reclamată încălcarea art. 1 alin. (3) și (5), art. 16, art. 32, art. 73, art. 75, art. 136 și art. 148 din Constituția României. Astfel, însuși obiectul de reglementare al proiectului de lege a fost deturnat de la misiunea sa, aceea de a reglementa raporturile juridice din sfera învățământului în virtutea respectării principiului egalității, al dreptului fundamental la învățătură, al dreptului la viață intimă privată, al respectării acelor exigențe constituționale apte să asigure protejarea și sprijinirea dezvoltării comunităților școlare.

În ceea ce privește proiectul de lege referitor la învățământul preuniversitar a fost contestată încălcarea art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 16 alin. (1) și (2), art. 26 alin. (1), art. 29 alin. (1), (2), (5) și (6), art. 32 alin. (1), (4), (5) și (7), 44 alin. (2) teza I coroborat cu art. 136 alin. (1), (2) și (4) din Constituție. Între aspectele sesizate sunt cele referitoare la admiterea la liceu, în cazul căreia a fost observată o vădită discriminare și încălcare a principiului fundamental al egalității în drepturi în ceea ce îi privește pe elevi, dar și riscul de a fi utilizate criterii subiective și arbitrare în desfășurarea procesului de admitere. Totodată, instituirea regulii unui singur schimb în desfășurarea cursurilor nu reprezintă o reglementare efectivă câtă vreme excepțiile introduse relativizează și deturnează conținutul normativ atât în cazul învățământului primar, cât și în cazul învățământului gimnazial, permițând organizarea studiilor inclusiv în mai multe schimburi. În concret, acest lucru va conduce la o calitate diferită a actului de educație de la o unitate de învățământ la alta, fapt care încalcă dreptul constituțional la învățătură și la tratament egal din partea instituțiilor publice”, a subliniat liderul Forța Dreptei Cluj, senatorul Adrian Oros.

Unul dintre principalele motive invocate de ei ar fi posibilitatea ca elevii să fie exmatriculați în anumite cazuri de abateri disciplinare foarte grave. Am asistat la dezbaterile din comisii pe tema posibilității exmatriculării. Exmatricularea e ultima, cea mai gravă dintre măsurile posibile, și se ia ultima dată, doar după ce toate celelalte au fost în prealabil luate, gradual. Iar reînscrierea elevului exmatriculat se poate face la începutul următorului an școlar. Deci exmatricularea va fi o măsură posibilă doar pentru abateri disciplinare foarte grave, în formă continuată, iar dreptul la educație nu e deloc îngrădit. Personal cred că măsurile disciplinare trebuie să fie mai aspre, altfel indisciplina și lipsa de autoritate a cadrelor didactice se va adânci.

O altă motivație, limitarea accesului la educație în funcție de vârstă nu este reală. Nu există așa ceva. Avem învățământul seral pentru orice vârstă, programul „A doua șansă” sau învățământul cu frecvență redusă.

Din perspectiva noastră motivele de neconstituționalitate sunt altele. Aș menționa așa-zisele valori care stau la baza noilor legi – diversitatea, echitatea, incluziunea, nediscriminarea – care sunt înțelese și aplicate de partidele guvernamentale, dar și USR și FD, dintr-o perspectivă „corect politic”, a culturii woke sau cea a anulării (cancel). Acestea înseamnă anularea dreptului la o educație în spiritul valorilor poporului român”, a spus, pe de altă parte, deputatul AUR de Cluj, Alin Coleșa.