La zece ani de la atentatele din 11 septembrie, SUA rămîn o putere vulnerabilă

La zece ani de la atentatele din 11 septembrie, America rămîne o putere vulnerabilă. Cele două războaie împotriva terorismului au slăbit Statele Unite. Confruntată în prezent cu alte provocări, America nu mai este un model universal. După extremismul islamist, SUA sînt ameninţate de terorismul cibernetic.

Războiul din Afganistan continuă să facă victime în rîndul soldaţilor americani. Potrivit Departamentului de stat, 1.741 de militari americani au murit pînă în prezent în acest război.

Desigur, Osama bin Laden a murit, dar acest lucru nu a contribuit decît pe jumătate la crearea unui sentiment de siguranţă. Desigur, recentele declaraţii ale lui Leon Pannetta, noul şef al Pentagonului, care considera drept sigură “victoria strategică” împotriva Al-Qaida, par mult mai relevante şi bazate pe fapte decît “misiunea îndeplinită” proclamată cu mulţi ani în urmă de preşedintele George Bush.

Dar, între timp, o serie de alte evenimente au contribuit la edificarea acestui sentiment de fragilitate: bomba cu efect întîrziat a Pakistanului, şi poate mîine a Yemenului, Libiei sau Algeriei. Apoi descoperirea ameninţării unui terorism “domestic”, care s-a manifestat în SUA prin uciderea unui ofiţer american de origine arabă în baza militară Fort Hood şi, mai recent, prin tentativa de atentat eşuată din centrul New York-ului. Trebuie menţionată şi conştientizarea unei fragilităţi economice – legată în primul rînd de deficitul bugetar extrem de mare, cauzat de războaiele din Irak şi Afganistan.

Percepţia lumii este acum mai complexă. Una din dovezile evidente ale acestei complexităţi este “primăvara arabă”, mişcare în cursul căreia populaţiile ţărilor din această regiune au dorit să arate că nu sînt de acord cu bin Laden şi acoliţii acestuia, care vroiau să-i transforme în soldaţi disciplinaţi ai jihadului, şi nici cu un Occident care visa să-i convertească în “oiţe” ale unei “democraţii” conduse de despoţi aroganţi.

Conform lui Leon Panetta, nu ar exista în prezent decît cîţiva şefi declaraţi ai Al Qaida. “Numărul 2” al organizaţiei, Atiyah Abd al-Rahman, ar fi fost chiar ucis acum cîteva zile, fapt ce nu a trezit reacţii deosebite din partea americanilor, preocupaţi de uraganul Irene. Este un succes: hidra terorismului “global” a fost înfrîntă după ce a încercat, fără succes pînă acum, să comită zeci de tentative de atentate comparabile ca amploare cu cele din 11 septembrie.

În timp ce războiul dus de americani în Irak a fost, fără îndoială, cea mai dramatică şi nedreaptă consecinţă a evenimentelor din 11 septembrie, nu mai este nimeni care să vrea acum să joace rolul de “jandarm al lumii” pentru a face faţă replicilor locale ale terorismului global. Naţiunile Unite au încercat acest lucru şi au avut un anumit succes în Côte d’Ivoire, şi mai ales în Libia, unde dispun de braţul înarmat al NATO. Dar, paradoxul paradoxurilor, europenii sînt cei care au apelat la SUA, care erau reticente, pentru a îndeplini o misiune pe care ei înşişi erau incapabili să o ducă la bun sfîrşit.

În prezent, Statele Unite se confruntă cu un alt uragan, cel al propriului lor declin şi al rivalităţii cu China. Acolo unde, acum un deceniu, europenii le reproşau ambiţii imperialiste şi setea de putere, ele sînt suspectate în prezent de intenţia de repliere.

Statele Unite ar fi putut face faţă mai uşor acestor provocări dacă ar fi ieşit tefere din lupta împotriva Al Qaida. Dar nu este nici pe departe aşa. “Succesul nostru necesită o strategie care să fie conformă cu valorile noastre fundamentale ca naţiune şi popor”, afirma Barack Obama.

Or, din acest punct de vedere, urmările evenimentelor din 11 septembrie au fost un eşec evident. În pofida faptului că Barack Obama a întins mîna ţărilor arabe, că ţara vrea din nou să devină un model universal, Statelor Unite le lipseşte încrederea în ele însele. Potrivit unui studiu al Washington Post, 1.200 de diferite agenţii ale guvernului se ocupă în prezent, şi adesea în mod lipsit de transparenţă, de lupta împotriva terorismului, la care se adaugă alte 2.000 de companii private.