La Tureni, Centrul de Informare Turistică promovează valorile geografice, culturale şi istorice

Ne bucurăm că avem un mare număr de Centre de Informare Turistică în unităţile administrativ-teritoriale din judeţul nostru, mai ales că toate aceste imobile şi dotările lor au fost finanţate pe diferite programe europene nerambursabile, cheltuindu-se sume ce nu puteau fi susţinute de bugetele multor comune în care infrastructura încă se află în mare suferinţă.

Vorbind despre construcţii, deşi nu sînt impunătoare, mă refer la cele de la Frata, Cojocna, Geaca, Cătina, Negreni şi Tureni, ca să amintim doar cîteva din noile centre cărora le-am trecut recent pragul, ele se înscriu în nota arhitecturală a localităţilor, iar finisajul şi dotările în cea… europeană. Găseşti aici finisaje de ultimă generaţie, la fel calculatoare, videoproiectoare, imprimante, televizoare, săli de conferinţe şi de prezentare cu mobilier adecvat, CD-uri şi o mare diversitate de broşuri şi pliante. Totul este ca aceste investiţii comunitare să fie puse în valoare prin promovarea tradiţiilor, obiceiurilor, a istoriei, geografiei, pitorescului şi chiar a ospitalităţii româneşti.

Un asemenea Centru am vizitat zilele trecute, ghid fiindu-mi chiar primăriţa comunei Tureni, doamna Daniela Elena Mănăilă, care mi-a povestit istoria acestui obiectiv. „Cu cîţiva ani în urmă, ne mărturisea şefa administraţiei de la Tureni, aici era un grajd părăsit, la care doar zidurile groase mai prezentau interes. Consultîndu-mă cu aleşii locali şi o bună parte din locuitori, am găsit de cuviinţă că merită reabilitat prin demararea unui proiect finanţat de Comunitatea Europeană. Programul a fost eligibil, accesînd 133 mii de euro, cu care grajdul în demolare a devenit un frumos şi necesar Centru de Informare Turistică, în care şi-au găsit loc de muncă doi absolvenţi ai învăţămîntului superior clujean.

Construcţia, completează doamna primar Daniela Mănăilă, a fost recompartimentată, dispunînd de birouri, sală de conferinţe, cinci grupuri sanitare necesare autocarelor cu turişti, duşuri, spaţii de cazare pentru situaţii de urgenţă, televizoare, frigidere, centrală termică, aragaz, cuptor cu microunde, calculatoare, imprimantă multifuncţională şi mobilier pe măsura aşteptărilor celor ce ne vizitează”.

– Putem, deci, concluziona, doamnă primar, că toate dotările se ridică la valoarea acestei frumoase comune situată între marile municipii ale judeţului, Cluj-Napoca şi Turda, dar şi în vecinătatea Apusenilor, Arieşului şi Feleacului, unde potenţialul turistic nu-i deloc de neglijat.

„Pe lîngă acest important potenţial turistic, de mare interes sînt chiar Cheile Tureniului, care încep din vatra localităţi şi se întind pe 1850 m lungime, cu pereţi de natură carstică, ce urcă pînă la 150 m, cu cascade, marmite şi peşteri ce concură la definirea personalităţii geografice a rezervaţiei sălbatice ce se întinde pe 25 ha în acest areal din vecinătatea Cheilor Turzii. Din bogatul material de promovare a frumuseţilor comunei, a istoriei milenare şi tradiţiilor nepieritoare, nu lipseşte rezervaţia floristică naturală Cheile Tureniului, Izvorul lui Alexandru Macedon, Fîntîna de maratoare Miceşti, Acumularea piscicolă Mărtineşti, Lacul Miceşti, Biserica cu hramul ,,Coborîrea Sfîntului Duh’’ din Miceşti – lăcaş de cult construit prin 1790, cu altar pardosit cu cărămidă recuperată din ruinele castrului roman, avînd LMV – ul înscris pe fiecare bucată. Biserica are formă de navă, fiind construită în stil gotic. Oferim suficientă promovare pentru Salina Turda, Cheile Turzii, ştrandul Durgău, Miliarium Aiton, Mănăstirea ,,Sfînta Troiţă’’ Feleacu, Mănăstirea ,,Schimbarea la Faţă’’ Petreşti, Castrul Roman Potaissa, fără a neglija evenimentele multiculturale, tradiţionale, ecologice, de agrement şi educaţionale ale comunităţii noastre”.

Pe harta turistică a comunei, oferită de doamna Mănăilă, găsim Centrul de Informare Turistică, zone de agrement, mănăstiri, biserici, atracţii turistice naturale, monumente, pensiuni, Băile sărate Turda şi alte importante repere turistice vizitate de mii de turişti din ţară şi străinătate.

Unii dintre ei, cum a fost cazul suedezilor Stenfeld Begut şi aleasa inimii sale, Elen Malin Iohansen, au declarat la revenirea în Tureni că s-au îndrăgostit de România, de Cluj şi de Tureni, că avem o ţară de un pitoresc cuceritor, oameni de o excepţională ospitalitate, cu suflet generos, motiv pentru care au obţinut toată înţelegerea de a se putea căsători la Primăria din Tureni, unde vor găsi, atît ei cît şi descendenţii lor, uşa prieteniei deschisă.

Dumitru VATAU