La Turda: Ziua ploioasă a sabotat Noaptea Muzeelor

Ediţia 2015 a evenimentului Noaptea Muzeelor s-a desfăşurat sub semnul protestului prin care conducerile tuturor instituţiilor de gen din România au decis să tragă un semnal de alarmă asupra efectului dăunător pe care îl au retrocedările iresponsabile ale instituţiilor de patrimoniu.

Dieta, acoperită
Protestul s-a concretizat prin acoperirea, în fiecare muzeu, a cîte unui exponat de mare preţ. Muzeul de Istorie din Turda, neafectat de povestea retrocedărilor, a participat la protest în semn de solidaritate cu instituţiile similare afectate. Ca atare, sîmbătă, 16 mai, vizitatorii muzeului turdean nu au putut admira tabloul de mari dimensiuni “Dieta de la Turda”, în care a fost imortalizat momentul semnării hotărîrii prin care, în luna februarie a anului 1568, Dieta Transilvaniei, reunită la catedrala Romano-Catolică din Turda, consacra libertatea religioasă, pentru prima dată în lume. În judeţul Cluj, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a acoperit cu pînză albă monedele unice coson, din aur, Muzeul Farmaciei a acoperit praful de mumie, la Ciucea a fost acoperit portretul Veturiei Goga, din 1924, piesă clasată ca tezaur al României, la Dej a fost “ascunsă” vizitatorilor o statuie romană descoperită la Căşei, iar la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca s-a acoperit o pictură semnată de Josef Neuhauser.

Teatru fără spectatori, negustori fără cumpărători
În cazul Muzeului de Istorie din Turda, ce a participat pentru a patra oară la ”Noaptea Europeană a Muzeelor”, ziua ploioasă i-a oprit pe mulţi să vină la Palatul Princiar din central oraşului. De aceea, sîmbătă, 16 mai, înaintea închiderii muzeului, fixată pentru ora 23, s-au consemnat circa 350 de vizitatori, ceea ce reprezintă cam jumătate din totalul persoanelor care au ales să-şi petreacă, anul trecut, Noaptea Muzeelor la aşezămîntul din Turda. Din cauza ploii, căzute mai ales în după-masa zilei de sîmbătă, 16 mai, o serie de activităţi au avut de suferit. Participanţii la tîrgul de produse meşteşugăreşti şi tradiţionale, printre care s-au aflat Mircea Sin, Augustin Nistor, Maria Rusu şi Suba Laszlo, au rezistat cu stoicism ploii, dar potenţialii muşterii, speriaţi de vremea rea, nu s-au arătat pe lîngă tarabele instalate în curtea muzeului. Demonstraţiile gastronomice şi spectacolul de improvizaţie teatrală, susţinut de către membrii Atelierului teatral “Ion Raţiu” s-au desfăşurat în pustiu, oferind imaginea unui joc de fotbal cu tribunele goale.

Din programul iniţial s-a bucurat de succes work-shop-ul suţinut de către arheologul Răzvan Mateescu, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, care le- a vorbit liceenilor participanţi despre civilizaţia geto-dacă.

Expoziţiile au avut trecere
De la ora 18, pînă la închiderea muzeului, publicul a putut vizita expoziţia permanentă a muzeului precum şi cele două expoziţii temporare: cea de arheologie, „Industria” ceramică la Potaissa, şi expoziţia de fotografie „Retrospectiva Victor Boldîr”.
„Industria” ceramică la Potaissa, reuneşte vase ceramice de uz comun şi de lux, vase de cult, destinate libaţiilor şi ofrandelor, statuete şi jucării din lut ars. Iubitorii artei fotografice au avut ocazia să admire cele 50 de fotografii realizate în tehnica Gelatin Silver Print de către fotograful craiovean Victor Boldîr. Fotografiile redau lumea văzută de Victor Boldîr pe pelicula de 35 mm, cu începere din deceniul şapte al secolului XX.

Fuga, în Gelatin Silver Print
Printre fotografiile realizate de către Victor Boldîr, expuse la Muzeul de Istorie din Turda, cu prilejul “Nopţii Muzeelor – 2015”, se află şi cea care îi înfăţişează pe membrii formaţiei Phoenix. Aceştia sînt protagoniştii reportajului fotografic „’77 Craiova – Ultimul concert“ realizat de către Victor Boldîr în urmă cu 35 de ani, cu puţin timp înainte de fuga în Occident a membrilor trupei Phoenix, care au reuşit să iasă din ţară ascunşi în boxele pentru sonorizare folosite în concerte.

Victor Boldîr, născut în 1935, a fost unul dintre cei mai activi, creativi şi longevivi fotografi craioveni. Membru al Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România (AAFR) din 1968, zece ani mai tîrziu Victor Boldîr primea titlul de Artist al Federaţiei Internaţionale de Artă Fotografică (A.FIAP), iar în 1991 – pe cel de Excelenţă (E.FIAP). În 2008, Victor Boldîr a devenit membru de onoare şi maestru al AAFR. S-a stins din viaţă la 1 decembrie 2014.
Emil HĂLĂŞTUAN