La Sânmărtin, au dispărut noroaiele de altădată

Privită din punct de vedere geografic, comuna Sânmărtin pare a fi izolată de intensele zone circulate ale Clujului. De la borna ,, Roșia’’ , situată între Fizeș și Sântioana, unde sunt plantate săgețile indicatoare, rulezi vreo 7 – 8 km printre prietenoase dealuri ca să ajungi în centrul civic al acestei unități administrativ teritoriale, ce se întinde pe un areal bogat în lăstărișuri, ce depășește cu puțin 70 de mii de km pătrați.

O comună, ale cărei dimensiuni umane însumau 4348 de locuitori în 1956, iar acum doar 1370, veteran de drept fiind chiar satul de reședință, adică Sânmărtin, unde media vârstei celor aproximativ 100 de locuitori, urcă la cifra de 70 de ani.

O comună cu terenuri frământate, slab productive, dar care beneficiază de o mare bogăție, greu comensurabilă, numită hărnicie umană. Această concluzie am desprins – o din scurtul dialog purtat cu primul gospodar al comunei, dl. Ioan Fărtan, care încă era dominat de problemele analizate în ultima ședință de Consiliu local a anului 2020.

Rep: Domnule primar, Ioan Fărtan, sunteți cel mai longeviv manager din administrația locală a județului Cluj, bucurându-vă de o încredere demnă de invidiat dacă luăm în calcul procentajele de peste 75% cu care ați câștigat cele șapte mandate, chiar dacă ele au fost obținute sub sigla a trei partide politice, ce se duelează fără menajamente în ultimii ani, nominalizăm aici fostul PDL, apoi PSD și PNL.

Ioan Fărtan: Probabil că electorii mei, și ai Consiliului local, nu țin cont de doctrinele politice, ci mai degrabă de populara cutuma: ,, Omul sfințește locul’’. Eu nu prea îmi …obosesc scaunul din birou primăriei deoarece îmi place munca între oameni, cu ei mă consult, propunerile lor sunt sursa dezvoltării proiectelor de hotărâri supuse aprobării Consiliului local și a programelor de dezvoltare a comunei. Așa am procedat din prima zi în care mi-am asumat responsabilități în administrația comunei, și sper că nu am greșit.

Rep: Conduceți o comună cu un buget din totdeauna sărac, iar la momentul când ați depus primul jurământ de primar, cele opt sate componente: Sânmărtin, Sâmboieni, Cutca, Ceaba, Târgușor, Măhal, Diviciorii Mari și Diviciorii Mici, nu aveau nici un km de asfalt, iar mocirla de pe drumurile Diviciorilor, ale Măhalului și Cebei devenise proverbială.

Ioan Fărtan: A fost greu, foarte greu. În toate întâlnirile cu locuitorii noștri, prin anii ‚ 90, problema drumurilor definea prioritățile și urgențele primelor proiecte. Am început de la zero procesul de reabilitare a căilor rutiere invitând la fața locului factorii decidenți de la nivelul județului, chiar și parlamentari, cu rugămintea de a ne da tot sprijinul în eradicarea noroaielor și gropilor ce îngreunau chiar și deplasarea cu atelajele agricole pe acele drumuri și ulițe.

A fost un început, cei drept, timid, cu fonduri județene, apoi am trecut la întocmirea de proiecte eligibile finanțate de guvern și chiar de Comunitatea Europeană. În 2020 întreaga rețea de drumuri ce leagă centru de comună cu cele șapte sate este asfaltată, ba mai mult, toate ulițele din Sânmărtin, Ceaba, Cutca, în curând și Sâmboieni, au fost acoperite cu covor asfaltic, reușind să avem 34 km de drumuri moderne în perimetrul comunei. Și încă un element de confort civic cerut de cetățenii comunei noastre a fost finalizat, este vorba de extinderea și dotarea cu lămpi economice a iluminatului public pe toate arterele locuite.

Rep: Rămânând în zona drumurilor, am văzut că ați consolidat unele porțiuni de terenuri ,, mișcătoare’’ la Cutca și Sâmboieni, au fost betonate șanțuri și aveți în lucru un număr de cinci poduri peste apele din satele comunei.

Ioan Fărtan: Da, am ridicat ziduri de sprijin pe o lungime de 100 m liniar la Sâmboieni și o porțiune de 20 m la Cutca, iar șanțurile de la Sâmboieni au fost betonate pentru a prelua apa de pe versanții deluroși și a proteja gospodăriile cetățenilor de la posibile inundații.

Unu din cele cinci podețe a fost terminat la Sâmboieni, iar cele patru , aflate în lucru, sunt amplasate peste Valea Cebei, Valea Sânmărtinului și Văile Diviciorilor.

Trebuie să amintesc faptul că în lucrările de întreținere a drumurilor am achiziționat două utilaje necesare, un buldoexcavator și un tractor, care sunt dotate cu toate componentele ce servesc la curățiri, săpături de șanțuri, drenuri, la lucrări de construcții, la împrăștiat materiale antiderapante pe timpul iernii și la îndepărtarea zăpezii de pe carosabil.

Rep: Între numeroasele realizări edilitare împlinite în mandatele dv. se numără și noul sediu al administrației publice locale, modernizarea spațiilor de învățământ și cultură, amenajarea unui teren de sport cu gazon sintetic, însă vrem să știm care este prioritatea investițională a noului an în care intrăm peste câteva zile?

Ioan Fărtan: Este una deosebit de importantă și de mult așteptată de comunitatea noastră. Prin intermediul proiectului integrat al cărui titular este Compania de Apă Someș SA Cluj, încep lucrările de alimentare cu apă a localităților Sânmărtin, Măhal, Târgușor, Diviciorii Mari și Diviciorii Mici, prin implementarea acestui proiect asigurăm securitatea alimentării cu apă potabilă calitativă a satelor nominalizate, urmând, apoi, să urcăm rețeaua de apă și la Sâmboieni, Cutca și Ceaba, unde, acum, apa este asigurată din fântâni și izvoare de deal. În plan secund demarăm reluarea proiectului alimentării cu gaze naturale, a cărei sursă extractivă și de distribuție se află chiar în comuna vecină, Țaga.

Rep: Domnule primar, am amintit de hărnicia locuitorilor comunei care lucrează pământurile acestor coline slab productive, de pe care obțin cereale, legume, fructe pentru consum propriu, cresc porci, peste 2000 de oi, 600 de vaci, aveți și un fermier care crește aproape 200 de capete de bovine din rasa scoțiană Angus, pentru carne. Însă întrebarea mea vizează pomicultura care excelează prin numărul mare de nuci întâlniți la Sâmboieni și Cutca, dar și al mulțimii prunilor din acest perimetru.

Ioan Fărtan: Așa este, avem o mare densitate de nuci și pruni, însă care nu fructifică în fiecare an, datorită înghețurilor din timpul inflorescenței pomilor. Însă, 2020, a fost anul record al producției de prune, numeroși pruni s-au rupt sub povara fructelor, iar din lipsa cazanelor de fiert țuica, gospodarii noștri au fost nevoiți să meargă în alte localități, chiar din județul Bistrița, pentru a-și produce licoarea de… 50 de grade. Apropo de nuci, eu cu familia am plantat, acum doi ani , 150 de puieți de nuci care încep să fructifice, iar din anul viitor voi avea ce oferi colindătorilor și prietenilor pentru consum și nevoile rețetelor de patiserie. Până atunci doresc tuturor locuitorilor comunei și României, să scăpăm de pandemie, sărbători fericite și un an nou cu frumoase realizări.

Interviu realizat de Dumitru VATAU