La Filiala Cluj a USR: Aron Pumnul, 150

Aron Pumnul este sărbătorit la 150 de ani de posteritate prin lansarea monografiei Aron Pumnul (1818-1866), semnată de Ilie Rad. Vor vorbi despre carte şi despre autorul ei Constantin Cubleşan, Ioan Pintea, Mircea Popa şi editorul Vasile George Dâncu. Moderator: Irina Petraş. Evenimentul va avea loc la sediul filialei luni, 25 ianuarie 2016, ora 12.

Cartea a apărut, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, la Editura Şcoala Ardeleană, într-o ediţie a II-a, revăzută şi adăugită, cu o prefaţă de V. Fanache. Teză de doctorat în ştiinţe filologice, la origine, monografia lui Ilie Rad valorifică, pentru prima dată, tot ceea ce se cunoaşte la această oră (cărţi, articole, studii) despre viaţa şi opera lui Aron Pumnul. În plus, sînt utilizate, unele în premieră absolută, documente descoperite în arhivele din Viena şi Budapesta, la Biblioteca Academiei Române, la Arhivele Naţionale din Bucureşti, la Biblioteca Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române sau la Arhivele Statului din Cluj- Napoca, în biblioteci publice din Alba-Iulia, Blaj etc. Prima ediţie a apărut în 2002, la Fundaţia Culturală Română – Centrul de Studii Transilvane.

După Prefaţa semnată de regretatul prof. univ. dr. V. Fanache şi un Argument aşezat sub un motto din Scrisoarea I a lui Eminescu („Şi cînd propria ta viaţă singur n-o ştii pe de rost,/ O să-şi bată alţii capul s-o pătrunză cum a fost?”), lucrarea este jalonată în 23 de capitole, cuprinzînd cursul vieţii şi activităţii savantului ardelean (de la a cărui moarte se împlinesc, la 24 ianuarie 2016, 150 de ani): I. Naşterea, copilăria şi primii ani de şcoală la Odorhei (1832-1836); II. Elev la Gimnaziul din Blaj (1835-1840), apoi la Liceul Episcopal de aici (1840-1841); III. La Liceul Piariştilor din Cluj (1841-1842); IV. Student la Universitatea din Viena (1842-1846); V. Profesor la Blaj (1846-1848); VI. În vîltoarea Revoluţiei de la 1848: A. Naşterea unei idei: Adunarea din Duminica Tomii; B. Adeziunea tineretului la Proclamaţia lui Aron Pumnul; C. Încercările autorităţilor de a zădărnici adunarea convocată prin Proclamaţia lui Aron Pumnul; D. Desfăşurarea Adunării din Duminica Tomii şi însemnătatea acesteia; E. Conţinutul Proclamaţiei lui Aron Pumnul; F. Membru în Comitetul Permanent de la Sibiu; G. Comisar de propagandă în Tara Românească; VII. Ideologia revoluţionară a lui Aron Pumnul; VIII. Exilul în Bucovina; IX. Activitatea ziaristică a lui Aron Pumnul; X. Ideile şi teoriile lingvistice; XI. “Lepturariul” – o carte de pionierat; XII. Ctitor al bibliotecii învăţăceilor români gimnazişti din Cernăuţi; XIII. În meandrele vieţii: A. Căsătoria (1851); B. Candidat la Universitatea din Iaşi (1860); C. Implicarea în primele alegeri libere din Bucovina autonomă (1861); D. Membru de onoare al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (1865); XIV. Concepţia pedagogică; XV. Un nou scriitor vechi; XVI. Primul istoric al Fondului Bisericesc din Bucovina; XVII. Traducătorul; XVIII. Vocaţia epistolară; XIX. Teologul; XX. Cei din urmă ani. Moartea; XXI. Constituirea Fundăciunii Pumnulene; XXII. Festivităţile prilejuite de sfinţirea monumentului funerar; XXIII. Aron Pumnul – arc peste timp: Opera lui Aron Pumnul (în ordine cronologică); Scrisorile rămase de la Aron Pumnul; Referinţe critice şi bibliografice despre Aron Pumnul (în ordine cronologică); Bibliografie generală; Abstract; Ecouri critice la prima ediţie; Indice de nume.

Monografia de faţă lămureşte definitiv, pe baza unor cercetări temeinice de arhivă, o serie de aspecte necunoscute, puţin cercetate sau controversate în legătură cu viaţa şi opera lui Aron Pumnul. S-au stabilit astfel cu maximă precizie anii de studiu – clasele gimnaziale şi prima clasă de liceu de la Blaj, un an la Liceul Piariştilor din Cluj, studiile de teologie la Universitatea din Viena (şi nu la „Sf. Barbara”, care era, în acel moment, un simplu convict). S-au comentat scrieri importante ale lui Aron Pumnul, pe care lucrări fundamentale ale istoriografiei noastre le ignoră. S-a stabilit paternitatea lui Pumnul asupra unui număr de nouă texte nesemnate, publicate în ziarele Bucovina sau Foaia Soţietăţii pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina. Au fost valorificate integral toate scrisorile care ni s-au păstrat de la Aron Pumnul, cîteva descoperite de autor la Arhivele Naţionale din Bucureşti. De altfel, autorul are în lucru o ediţie Aron Pumnul. Epistole şi alte scrieri.

Prima ediţie a cărţii s-a bucurat de o bună primire din partea criticii literare şi a publicului larg, ea fiind comentată de Irina Petraş, Constantin Cubleşan, Mircea Popa, Iulian Boldea, Ion Buzaşi, Al. Ruja, Petru Zugun, Teofil Răchiţeanu, Viorel Mureşan, Ion Hangiu, Marian Barbu, Aurelia Lăpuşan, Const. Miu, Ionuţ Ţene, Horia Blidaru, Ioana Macrea ş.a., dar şi de Paul Schveiger, în Viaţa noastră, din Israel, şi Gh. Naghi, în Cuvîntul românesc din Canada.
Iată cîteva secvenţe excerptate din aceste cronici.
V. Fanache: „Biografia realizată de Ilie Rad are meritul rar de a fi refăcut ab origine toate datele necesare unui profil cît mai apropiat de adevăr. […] Viaţa lui Aron Pumnul a primit relevanţă sub aspect intim şi sub aspect public, în tribulaţiile sale de şcolar şi de student la Viena, în făptuirile de profesor şi pedagog, în contribuţiile sale didactice, literare şi ştiinţifice”.

Irina Petraş: „Aron Pumnul a avut şansa de a fi readus în atenţia prezentului de un cercetător generos, pariind pe minuţie, visînd acoperiri exhaustive ale subiectului/obiectului, interesat de operă şi de om în acelaşi timp, gata să aprecieze truda şi nobleţea intenţiei, cînd rezultatul nu e neapărat de primă mărime. O lucrare exemplară în multe privinţe.”
Constantin Cubleşan: „Contribuţia lui Ilie Rad în recuperarea personalităţii marcante a lui Aron Pumnul pentru istoria culturii şi spiritualităţii române este, fără îndoială, una referenţială”.
Mircea Popa: „Autorul monografiei reconstituie cu migală, face lumină în cotloane obscure, inventariază sau emite judecăţi de valoare, dar nu glorifică, nu exagerează în tonul encomion, ci analiză critică, arătîndu-se deseori reticent chiar la preluări care au devenit locuri comune ale istoriei literare“.
Iulian Boldea: „Monografia lui Ilie Rad are meritul – deloc neînsemnat – de a reconstitui şi reconsidera figura uneia dintre personalităţile cele mai însemnate ale culturii româneşti din secolul al XIX-lea, în datele sale definitorii.”

Viorel Mureşan: „Istoricul literar «sui generis», care e Ilie Rad, se lasă pe alocuri furat de memorialist ori de împătimitul cititor de beletristică, iar atunci îi scapă rînduri scrise cu un ochi la G. Călinescu, cel din Istoria…, dar şi la acela din marile monografii.”
Cartea are în interior 64 de ilustraţii (desene, gravuri, facsimile, portrete, fotografii de epocă etc.), iar în anexă sînt incluse 25 de fotografii alb-negru şi color, tipărite pe hîrtie cretată, cu aspecte din viaţa şi activitatea lui Aron Pumnul. Coperta este semnată de unul dintre cei mai importanţi graficieni contemporani: Könczey Elemér.
Finalul cărţii trimite la Pravila lui Vasile Lupu: „Să nu se uite că au scris mînă de lut, supusă greşelii!”.
Editura Şcoala Ardeleană