La Dej, unde-i lege e şi tocmeală…

V-aţi întrebat vreodată care sînt cele mai importante modificări suferite de scoarţa terestră? Cu siguranţă, nu. Şi, în nici un caz nu v-aţi gîndit la orogeneză. Ei bine, conform definiţiei date de specialişti, orogeneza reprezintă un complex de procese, de lungă durată, produse în zonele mobile ale scoarţei terestre şi care au ca rezultat în sensul cel mai larg, geneza reliefului, iar în sens comun, naşterea lanţurilor de munţi.

De ce această introducere? Ei bine, deoarece la Dej, mai exact pe strada Valea Jichişului, fenomenul de orogeneză se manifestă nestingherit şi e vizibil cu ochiul liber, dar ignorat de specialişti.

Lăsînd ironia de-o parte vă invit să studiaţi fotografiile alăturate şi să vă întrebaţi apoi, dacă v-aţi bucura să crească, chiar lîngă gardul dumneavoastră, ditamai fenomen orogenetic de 7 metri înălţime. Pentru că pe strada amintită, la nr.5, asta s-a întîmplat. Nu peste noapte şi nu în mod natural.

Umplutura, bat-o vina!

Mega-proiectul de reabilitare a străzilor din municipiul Dej a produs, ca de obicei, sumedenie de efecte secundare. De la ciopîrţirea copacilor, pînă la bordurile capcană pentru şoferii neavizaţi, de la trotuarele în valuri pînă la depozitarea, te miri unde şi cum, a deşeurilor rezultate, başca mărunţişurile inestetice şi neconfortabile pe care le cîştigă străzile, cu largheţe numite reparate. La toate acestea se adugă şi indiferenţa faţă de confortul cetăţenilor, ignorarea, cu bună ştiinţă a drepturilor acestora, a legilor care asigură buna-vecinătate etc. etc. Drepturi stipulate de Codul Civil (Capitolul III, Art. 603) dar care sînt neglijate sau pur şi simplu necunoscute de un vecin care întreprinde ceva la propriul teren/imobil, ajungînd să afecteze proprietatea vecină. Uneori însă, aceste fapte se petrec cu bună ştiinţă, şi-atunci, e grav. Mult mai grav.

În 26 martie anul curent, doamna Monica-Angela Deji, cu domiciliul în Jichişul de Jos nr.166, s-a adresat Primăriei Dej solicitînd „eliberarea unei autorizaţii de mediu, în vederea efectuării unei umpluturi de pămînt pe terenul situat în municipiul Dej, str. Valea Jichişului f.n., jud. Cluj, înscris în TP nr. 5492/590, tarlaua 23, parcela 7”, motivînd că „zona este mlăştinoasă şi are o diferenţă de nivel, faţă de drum, de circa 15 metri”. La care, doamna Dejia a primit foarte prompt un răspuns năucitor din partea Compartimentului Agricol, Primăria Dej: „Vă comunicăm că solicitarea dvs. nu necesită eliberarea avizului de colectare deşeuri reciclabile din construcţii, pentru proprietatea din str. Valea Jichişului, f.n., mun. Dej, jud. Cluj, deoarece proprietarul (??) intenţionează să folosească pămîntul rezultat din săpătură pentru realizarea de umplutură pe terenul proprietate de la adresa menţionată (TP Nr. 5492/590, tarlaua 23, parcela 7)”.

Nu ştiu ce a înţeles cititorul acestor rînduri, dar doamna Deji a priceput că are avizul potrivit şi acceptul tuturor pentru a-şi realiza „umplutura”. Ceea ce şi face…, iar „umplutura” creşte, creşte! Bineînţeles, zona arată ca după un cataclism ecologic şi evident, începe să deranjeze…

Astfel, în iunie, doamna Elisabeta Pop, domiciliată pe strada Jichişului la nr. 5, în imediata vecinătate, s-a adresat Primăriei Dej cu sesizarea nr. 1234/23.06.2015, prin care semnala că la limita proprietăţii dînsei, se depozitează deşeurile rezultate în urma decapării asfaltului, molozuri de la construcţii, pietre şi alte materiale, toate ridicate la un nivel mult peste cota terenurilor din jur şi care afectează zona, inclusiv proprietatea pe care o deţine. În plus, nici doamna Pop şi nici ceilalţi proprietari ai respectivei parcele de teren (Pop D. Liviu, Pop Maria, Pop Valer şi Tăuşan Matilda) nu şi-au dat acceptul în acest sens. De fapt, nici măcar nu au fost întrebaţi.

La fel de prompt, funcţionarii Primăriei Dej ies pe teren şi în data de 30 iunie Primăria o anunţă pe Monica Deji că: ”urmare a sesizărilor formulate în legătură cu depozitările de umplutură de pe proprietatea dvs. din str. Valea Jichişului f.n. (TP5492/590, tarlaua 23, parcela 7), depozitări care nu sînt conforme cu avizul nostru, vă interzicem depozitarea în continuare a materialelor pentru umplutură. Se impune realizarea unor şanţuri impermeabilizate la limita proprietăţii, nivelarea umpluturii realizate şi înierbarea acesteia. Termen: 01.08.2015”.

S-a rezolvat, nimic nu se schimbă!

Pînă aici, toate bune şi frumoase, doar că depozitarea a continuat, iar orogeneza şi-a văzut de treabă, adică muntele a crescut, a tot crescut… Între timp, ploaia mai spăla mizeria adunată, reziduurile se scurgeau în grădina de la nr. 5, iar disconfortul creat, creştea şi el, proporţional cu umplutura! Situaţie în care sesizările s-au mutat în ograda Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj!

În bună tradiţie birocratică, a urmat, desigur, un asiduu schimb de scrisori, de „verificări” la faţa locului, de expertize şi contraexpertize, de audienţe şi solicitări, de discuţii şi paradiscuţii, multe rizibile, ca şi cele despre „asfaltul bun” şi „asfaltul rău”, iar la final, cînd „muntele” nu mai putea fi clintit din loc nici cu buldozerul, Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj a găsit de cuviinţă să trimită următoarea înştiinţare pe adresa doamnei Monica Deji şi pe adresa SC Samus Construct (firma cu care d-na Deji avea contract pentru transportul şi depozitarea aşa-zisului pămînt de umplutură): „Avînd în vedere raportarea (nu ştim în ce constă raportarea!) făcută de către operatorul economic SC „Samus Construcţii” SA Dej, cu sediul în loc, Dej, str. Văii, nr. 2, înregistrată la APM Cluj cu nr. 9829/24.08.2015, referitor la deşeurile depozitate conform aprobării nr. 5861/6273/7190 din 02.07.2015 (adică, în iulie s-a dat un aviz favorabil!!), vă informăm că aprobarea nr. 5861/6273/7190 acordată de APN Cluj pentru depozitarea deşeurilor de pămînt şi pietre provenite din lucrările de reabilitare (excavare) executate de către SC Samus Construcţii SA este nulă, deoarece au fost raportate cantităţi de deşeuri 17 03 02 – asfalturi, altele decît 17 03 01 şi 17 09 04 – amestecuri de deşeuri din construcţii şi demolări, categorii de deşeuri pentru care APM Cluj nu a emis aprobare”.

Lăsînd la o parte formularea alambicată a înştiinţării, concluzia este că APM s-a spălat pe mîini de toată această afacere. A rezolvat-o, cum s-ar zice. Drept care, „umplutura” continuă să rămînă la locul stabilit, la fel şi funcţionarii care au tergiversat luarea unor decizii ferme, păgubiţii tot pe drumuri şi cu perspectiva unui litigiu în faţă, iar proprietara terenului şi posesoara unui frumos munte umplut cu de toate, e bine mersi, că aşa-i la noi: unde-i lege, e şi tocmeală! Multă!

M. Vaida