La Cenaclul “Radu Stanca“. Medalionul literar ”George Coşbuc – expresie strălucită a gîndirii şi limbii neamului nostru“

Recenta şedinţă a Cenaclului “Radu Stanca“,patronat de Liga Scriitorilor Români, din cadul Centrului de Zi pentru Vîrstnici nr.2, a fost deschisă de dna Maria Bobină, coordonatoarea Centrului, care a dat apoi cuvîntul scriitorului Al.Florin Ţene, preşedintele cenaclului. Acesta a prezentat ordinea de zi, iar în continuare, ca o “prefaţă“ la ceea ce avea să urmeze, a citit poemul “Dor de Coşbuc“. Profesorul Vasile Sfârlea a susţinut un expozeu despre viaţa şi opera celui ce s-a născut în Hordoul Năsăudului la 20 septembrie 1866, în familia preotului Sebastian, satul natal al poetului fiind acolo unde ”În vaduri ape repezi curg/şi vuiet dau în cale,/Iar plopi în umedul amurg/Doinesc eterna jale.“ Poetul a debutat în “Muza Someşeană“ sub pseudonimul C. Boşcu, anagrama numelui său, el devenind mai tîrziu prieten şi coleg cu Gheorghe Bogdan Duică. Conferenţiarul a subliniat faptul că George Coşbuc este una din personalităţiile artistice cele mai reprezentative ale versului românesc de după Eminescu. A fost primit în Academie cu o Laudatio ţinută de Duiliu Zamfirescu. Vasile Sfârlea a mai nuanţat expunerea sa cu fapte inedite, arătînd că în 20 august 1944, un grup de scriitori şi intelectuali ardeleni, văzînd că mormîntul poetului din Cimitirul Bellu din Bucureşti este deteriorat şi crucea putrezită, a participat la refacerea mormîntului şi a crucii. Printre aceştia se aflau: Vasile Netea, Vasile Copilu Chiatră şi clujeanul Teodor Tanco, care a ţinut, atunci, o cuvîntare.

Profesoara Antonia Bodea a vorbit despre opera poetului, arătînd, printre altele, că simbolul crucii îl găsim atît în „Divina comedie“ a lui Dante Alighieri, operă tradusă timp de 20 de ani de către Coşbuc, dar şi în “Nunta Zamfirei“. Motivul brîului, brîul Maici Domnului, îl găsim la poeţii germani, la cei italieni, dar şi la Coşbuc, astfel fiind valorificat folclorul nostru spre a fi ridicat la nivelul folclorului european. Cele două expozeuri au fost subliniate cu vii aplauze din partea celor prezenţi.

Spre sfârşitul şedinţei, poetul Gheorghe Şoptirean a citit mai multe poezii din volumul său ”Prin roua amintirilor”, de curînd apărut, între care şi poemul “Iubire eternă“ dedicat poetei Emilia Tudose. Au mai citit din creaţia proprie poeta Titina Nica Ţene, iar Alexandrina Rus a citit un grupaj de poezii semnate de George Coşbuc; Vasile Sfârlea a citit poemul său ”Eroii neamului“.

Viitoarea şedinţă de cenaclu va avea loc miercuri 10 iunie, ora 11, la Centrul de Zi pentru Vîrstnici nr. 2, din strada Decebal nr. 21, Cluj-Napoca, avînd ca temă: Ion Slavici; cu aceeaşi ocazie, Gheorghe Şoptirean îşi va lansa antologia de versuri “Prin roua amintirilor“; va vorbi profesoara Antonia Bodea.

Al.Florin ŢENE