La Cenaclul „Artur Silvestri” – o întîlnire cu totul specială

La sfîrşitul lui martie 2015 a avut loc o şedinţă specială la Cenaclul „Artur Silvestri” al Filialei Cluj a Ligii Scriitorilor din România. A deschis întîlnirea prof. Antonia Bodea, preşedinta cenaclului, pentru a saluta membrii cenaclului şi oaspeţii. În memoria fostei noastre colege, Doina Mărghitaş, abia condusă pe ultimul drum, s-a ţinut un moment de reculegere. După anunţarea ordinii de zi, a dat cuvîntul lui Iulian Patca, preşedintele Filialei Cluj a LSR, care a oferit participanţilor o scurtă informare cu caracter administrativ. La rubrica „Memoria calendarului”, I. Patca a amintit scriitorii ale căror aniversări ori comemorări au loc în luna martie: Nichita Stănescu, Ion Pillat, Radu Stanca, Ion Creangă, Alecu Russo, Alexandru Macedonski, Alexe Mateevici şi George Topârceanu.

Punctul culminant al zilei l-a constituit decernarea Premiilor Napoca Nova pentru anul editorial 2014. Au luat cuvîntul dintre premiaţi Ion Constantinescu (laureat cu Marele Premiu NN), vorbind despre situaţia din cultura românească a scriitorilor, Menuţ Maximinian (directorul ziarului bistriţean „Răsunetul”), salutîndu-i pe importanţii oameni de cultură bistriţeni aflaţi în sală, seniorul Teodor Tanco, care îşi va aniversa în aprilie 90 de ani de viaţă, şi Gelu Furdui, cunoscutul realizator de emisiuni radio. Vasile B. Gădălin, premiat pentru antologia sa de poezie „Întoarcerea acasă” a mulţumit pentru premiu şi a oferit în dar cîteva inspirate epigrame create ad-hoc.

Cu ocazia lansării Antologiei Napoca Nova Nr. 6, „Simfonie-n verde crud”, Voichiţa Pălăcean-Vereş le-a mulţumit tuturor autorilor cuprinşi în carte şi principalilor colaboratori, graficianul Lazăr Morcan şi redactorul Andra-Mihaela Cîmpean, care îşi aduc contribuţia, voluntar, la realizarea antologiilor editate de Editura Napoca Nova. Toader T. Ungureanu şi-a lansat cel mai recent volum de poveşti, „Papucul uriaşului”.

A urmat conferinţa susţinută de Anca Sîrghie, „Radu Stanca şi Cercul Literar de la Sibiu”. Un rol esenţial în aducerea la lumină a scrierilor poetului Radu Stanca îl are soţia sa, doamna Dorina, a cărei misiune, în cei aproape 50 de ani de la plecarea lui la ceruri, este publicarea creaţiilor acestuia. Astfel, de pildă, volumul „Radu Stanca – Dăltuiri” a presupus din partea editorului o trudă de un deceniu, la fel şi „Profil spiritual Radu Stanca”, o carte care va vedea lumina tiparului în curînd, graţie neobositei Anca Sîrghie. În expunerea sa de aproape o oră, Conf.univ.dr. Anca Sîrghie de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a punctat cîteva coordonate ale activităţii literare a poetului clujean/sibian. Astfel, este evocat Şt.Aug. Doinaş, care şi-l aminteşte pe foarte tînărul Radu Stanca ca talentat recitator în limba lui Goethe, dar şi ca partener în realizarea de „exerciţii de creaţie poetică”. Explicînd ce a însemnat Cercul Literar de la Sibiu, conferenţiara a precizat că prima etapă a cerchismului a constituit-o afirmarea tinerilor membri (Ion Negoiţescu, Radu Stanca, Cornel Regman, I.D. Sîrbu, Nicolae Balotă, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Eta Boeriu, Ioanichie Olteanu, Henri Jaquier ş.a.) în publicaţiile literare ale vremii. În faza a doua, ei şi-au exprimat public crezul artistic, manifestul din 1943 (semnat de I. Negoiţescu). Ei declarau că vor face din artă o armă cu care să combată proletcultismul şi neosămănătorismul. În cea de a treia etapă a cerchismului, membrii săi luptă împotriva tradiţionalismului prin ceea ce numesc „resurecţia baladei”, arta devenind la modul declarativ o modalitate de implicare în viaţa cetăţii, iar balada „o modalitate lirică de trăire şi expresie”. În 1945, pentru cîteva luni, apare „Revista Cercului Literar”, o tribună de la care cuvintele entuziaştilor scriitori de la Sibiu se aud în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, Radu Stanca devenind astfel un poet de notorietate, „una dintre cele mai copleşitoare biografii” (Ion Vlad), care rămîne în istoria literaturii datorită destinului tragic în plan uman şi luminos în plan cultural. În intervenţia sa, Silvia Popescu, care are o relaţie apropiată cu soţia poetului, a vorbit despre eforturile făcute de Dodi Stanca pentru păstrarea vie în memoria contemporanilor a memoriei lui Radu Stanca, străduindu-se să ofere tiparului integrala creaţiei sale. Scriitorul Teodor Tanco o felicită pe Anca Sîrghie pentru demersul închinat lui Radu Stancu, pe care l-a cunoscut personal pe vremea cînd era student la Drept şi la Filosofie, iar poetul asistent temporar al lui Lucian Blaga. Completări a adus un alt coleg de generaţie al poetului, inginerul nonagenar Ioan Ghiorţean.

A urmat lansarea celui mai nou volum de proză scurtă al Voichiţei Pălăcean-Vereş, „De sub vălul de negură”. A recenzat cartea cu pertinenţă şi sensibilitate Onufrie Vinţeler – recenzent al tuturor cărţilor ei, începînd cu romanul de debut, „Ciocolată amăruie” (2007). Prof.univ.dr. O. Vinţeler a apreciat la superlativ cartea şi stilul artistic al prozatoarei. În eseul său, căruia i-a dat glas emoţionat, Ioan Hentea a vorbit despre „limbajul poetic de un rar rafinament”, considerînd-o pe autoare „maestră a portretului şi a dialogului”. Iulian Patca a opinat că aceasta este cea mai bună carte a prozatoarei, iar năsăudeanul Mircea Daroşi a subliniat că volumul se compune din „bijuterii literare” la fel de bogate în metafore ca poezia. Ion Constantinescu a afirmat că scriitoarea nu este suficient de cunoscută în lumea literară pe cît ar justifica valoarea cărţilor sale. Au mai vorbit despre volum şi activitatea de editor şi animator cultural a Voichiţei Pălăcean-Vereş: Aurel Chira, Vasile B. Gădălin, cu un buchet parfumat de catrene, Ioan Ghiorţean, alături de astriştii năsăudeni Ioan Seni, Floarea Pleş şi Nadia Urian. Antonia Bodea, în textul critic pe marginea cărţii, a discutat semnificaţia titlului cărţii şi al celor 21 de nuvele, care trimit la ideea de lumină a condiţiei umane prin raportarea faptelor de viaţă la ideal. În volum, omul este surprins în diferite ipostaze, confruntîndu-se cu situaţii inedite. Surprinde faptul că de fiecare dată soluţia este neprevăzută, Voichiţa Pălăcean-Vereş dovedindu-se o bună observatoare a psihologiei umane şi confirmînd, şi cu acest volum, măiestria cu care stăpîneşte discursul narativ.

Seara a fost încheiată cu lansarea antologiei „Întoarcerea acasă” a lui Vasile B. Gădălin. O schiţă de portret a creatorului polivalent a realizat Voichiţa Pălăcean-Vereş, editoarea cărţii, căreia i-a fost dată replică savuroasă de către mereu inspiratul epigramist, încondeiat, la rîndul său, în epigrame de confraţii de breaslă Eugen Coţa, Aurel Chira, Ioan Hentea. Ovidiu Vasile şi Alin Cucuruzan, care îl consideră un adevărat mentor pe Vasile B. Gădălin, au dat citire eseurilor lor pe marginea creaţiei poetului ce a pus satul Coasta pe harta culturală ardeleană. Ion Constantinescu a apreciat profunda implicare a sa în viaţa culturală şi talentul poetic, iar Teodor Muntean a citit „Poetul”, creaţie pe care i-a dedicat-o, apărută în cea mai recentă carte a sa. Antonia Bodea a adus în discuţie harul creator al poetului, accentuînd capacitatea sa de a se inspira din faptul imediat. Artistul Lazăr Morcan, care a contribuit cu ilustraţii deosebite la estetica antologiei, a vorbit despre frumoasa şi îndelungata sa colaborare cu Vasile B. Gădălin.

Următoarea şedinţă de cenaclu va avea loc în 30 aprilie.

Voichiţa Pălăcean-Vereş