La Ceanu Mare: Pensionarii se bucură de respectul cuvenit

Vîrsta a treia mulţi au asimilat-o cu ceea ce se cheamă „Sfatul înţelepciunii”, care încă se mai bucură de interes, ba chiar se valorifică în multe comunităţi locale; poate de aici s-a născut şi maxima: „Dacă nu ai bătrîni, să-i …cumperi”. La Ceanu Mare, hai să facem şi o glumă, înţelepciunea poate fi „exportată”, deoarece numărul celor trecuţi de 70 de ani depăşeşte cifra 1000, dar aceştia nu sînt catalogaţi ca fiind… asistaţi, aşa cum îi eticheta un fost prim-ministru şi actualul preşedinte al ţării, atunci cînd împărţeau bugetele anilor trecuţi.

La Ceanu Mare, un primar tînăr respectă părinţii şi bunicii din comuna unde a crescut şi s-a format ca om, învăţînd tot timpul, ca un elev disciplinat, de la cei cu tîmplele încărunţite şi mîinile obosite de truda ogoarelor sau a fabricilor din Turda şi Cîmpia. Cînd spun truda ogoarelor iau în analiză o importantă cifră oferită de primarul comunei, juristul Virgil Păcurar, conform căreia Ceanu, cu cele 7.800 ha teren arabil, ocupă locul întîi în judeţ cu o asemenea avere agricolă, ce nu este lăsată înţelenirii, ci produce pentru nevoile consumului local şi ale pieţelor din zonă. Poate tocmai de aceea, Virgil Păcurar sublinia, cu mîndrie, că în satele comunei îndeletnicirile agricole par a fi un fel de brand al proprietarilor de terenuri, iar rezultatele sînt vizibile în rezervele de cereale şi numărul mare de animale, între care cel al ovinelor trece de 12.000, iar la bovine, atenţie, vorbim de peste 2.000 de capete, efective greu de găsit, azi, în multe localităţi din ţară.

Revenind la vîrsta a treia, cetăţenii din această grupă de vîrstă încă sînt animatorii respectului pentru lucrările pămîntului, al rosturilor gospodăreşti şi lucrurilor bine făcute în această frumoasă comună din dreapta Arieşului, unde respectul dintre generaţii generează competiţia bunăstarii şi în vremuri de criză. Sentimentul ridicării pălăriei în faţa celor ce au pus o cărămidă la temelia satelor comunei este necondiţionat, ne mărturisea primarul sîmbătă, la amiază, cînd a început Revelionul pensionarilor în Căminul cultural din centrul localităţii şi cînd îmbrăţişările şi urările de bine dădeau ca în seara anului nou, mai ales că şi ţinutele păreau a fi din …garderobe noi.

Aşa am cunoscut, sîmbătă, peste 250 de vîrstnici din Ceanu, Iacobeni, Bolduţ, Boian şi din alte sate ale comunei cu care am stat cîteva minute la masă, unde organizatorii – Primăria şi Consiliul local – le-au servit un meniu substanţial din care nu au lipsit aperitivele, pîinea de casă făcută din grîul şi în cuptoarele gospodinelor de aici; ţuica a provenit din prunii comunei, la fel şi o parte din vin a fost produs la Ceanu, tot de provenienţă locală au fost şi fripturile, garniturile şi murăturile consumate la discreţie. Cafeaua, o parte din lichide şi deserturi au fost cumpărate.

Întrebat de unde atîţia bani, şeful administraţiei publice de aici ne-a mărturisit că nu a umblat la… portmoneul comunei, ci totul s-a adunat din sponsorizări, precum în ediţiile din 2011 şi 2012, cînd numărul participanţilor a fost cu ceva mai mic decît al …parlamentarilor români. Şi cum distracţia presupune muzică şi joc, pe scena căminului au urcat nepoţii sărbătoriţilor ce compun cunoscutul Ansamblu „Joc din Ceanu Mare”, care au prezentat o suită de jocuri de pe Cîmpie, la reuşita revelionului aducîndu-şi contribuţia şi soliştii de muzică populară Ana Georgeta Balla, Daniel Uţiu, Alexandru Făgădar acompaniaţi de Taraful din Soporul de Cîmpie, pe al cărui acompaniament au mai evoluat cu virtuozitatea de odinioară veterani precum Gavrilă Crişan de 92 de ani, care a uimit prin vigoare, fiind secondat de familia Alexandru Hădărean, trecută de 83 de ani şi, pe aproape ca vîrstă, Vasile Iova din Boian şi Ioan Săvan-Gheu din Iacobeni. Închei cu salutul solistei Ana Georgeta Balla: „Sărut mîna vîrstei a treia”.

Dumitru VATAU