Kelemen Hunor cere recunoaşterea oficială a limbii maghiare în Transilvania, prin Constituţie

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a solicitat, în discursul rostit cu ocazia zilei de 15 Martie, recunoaşterea oficială a limbii maghiare în Transilvania, prin Constituţie şi a cerut ca maghiarilor să nu le fie îngrădit dreptul de a-şi folosi simbolurile.

Liderul Uniunii a vorbit, la ceremonia care a avut loc la monumentul de la Vîrful Nyerges, din apropierea comunei Cozmeni, despre dreptul maghiarilor la libertate şi a solicitat ca limba maghiară să fie oficială în Transilvania, afirmînd că Kelemen-Hunor-025maghiarii îşi vor apăra dreptul de a-şi folosi simbolurile.

Lupta pentru libertate a maghiarilor a fost tema centrală a discursului preşedintelui UDMR, care a mai spus că sunt mulţi cei care doresc să le ia maghiarilor libertatea şi care trebuie să înţeleagă că niciunul dintre popoarele din Bazinul Carpatic nu poate fi liber cîtă vreme este îngrădită libertatea comunităţilor naţionale maghiare care trăiesc în această regiune.

”Le cerem, le pretindem în modul cel mai hotărît, să nu vrea să ne ia limba, să nu vrea să îngrădească folosirea limbii noastre materne, şi vrem să dea şi o recunoaştere oficială limbii maghiare în Transilvania, acolo unde trăieşte comunitatea noastră maghiară, şi acest lucru să apară scris şi în Constituţia ţării. Le cerem să nu vrea să ne priveze de simbolurile noastre naţionale şi comunitare, de steagul secuiesc, de steagul maghiar, pentru că nicio interdicţie, nicio poruncă nu dă rezultate cu noi, pentru că nu permitem, şi vom apăra, vom şti să apărăm tot ceea ce i se cuvine fiecărui om liber, fiecărei naţiuni libere”, a afirmat Kelemen Hunor, potrivit traducerii oficiale.

Preşedintele UDMR a mai cerut ca prin regionalizare să nu fie divizate zonele locuite de maghiari şi a punctat că maghiarii doresc autonomie şi să decidă singuri în problemele care-i privesc.

”Cerem puterii executive şi celei legislative a ţării să nu abuzeze de cele 70 de procente ale sale, şi să nu fărîmiţeze nici Ţinutul Secuiesc, nici Partium-ul, cu ocazia apropiatei reorganizări a regiunilor, pentru că nu vom accepta acest lucru şi vom împiedica acest lucru cu toate puterile noastre. Mesajul pe care îl transmitem de aici este acela că nu cetăţeanul există pentru stat, ca să îi fie supus şi slugă, ci invers – statul trebuie să îl slujească pe cetăţean şi comunitatea noastră naţională. Nu dorim să luăm nimănui nimic, vrem doar să decidem noi înşine în privinţa moştenirii noastre, a problemelor care ne privesc. Celor care nu înţeleg năzuinţele noastre le spun răspicat, ca să priceapă: asta este autonomia, asta ne dorim noi – să decidem în libertate în problemele care ne privesc!”, a spus liderul Uniunii.

Kelemen a subliniat că maghiarii nu trebuie să fie dezbinaţi şi să se lupte unii cu ceilalţi, ci trebuie să dea dovadă de solidaritate şi de unitate pentru a-şi apăra drepturile.

”Astăzi, în secolul al XXI-lea, în lupta pentru libertate a generaţiei noastre, noi nu trebuie să luptăm unii cu alţii. Noi nu ne suntem duşmani unii altora. (…) Astăzi, nu cu tunurile, nici cu săbiile, ci cu instrumentele acestei epoci, şi nu vărsîndu-ne sîngele între noi trebuie să ne angajăm în luptă cu cei care ne sunt adversari, cei care ţintesc drepturile noastre, vor să ni le ia, să ni le îngrădească, cu cei care vor să ne fărîmiţeze, să ne dezbine. Noi cu ei trebuie să ducem lupta pentru libertate. Noi pe ei trebuie să îi convingem, noi cu ei avem lucruri de rezolvat, nu între noi, maghiari cu maghiari!”, a declarat Kelemen.

Acesta a mai spus că libertatea nu poate fi un teren al dezbinării pentru maghiari, ci este cauza cea mai importantă a existenţei lor naţionale. ”Pentru noi, libertatea nu este ceva care ţine de ideologie, nu este o problemă teoretică ce izvorăşte din controverse ideologice, pentru noi libertatea nu poate fi un teren al dezbinării, pentru că pentru noi libertatea înseamnă mult mai mult, este mult mai importantă decît atît: pentru noi, libertatea este garanţia viitorului nostru, pentru noi libertatea este cauza cea mai importantă a fiinţării noastre naţionale. Trăiască libertatea maghiară”, a spus Kelemen Hunor, în finalul discursului.

La ceremonia de la Vîrful Nyerges a participat şi preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, care a vorbit, într-o declaraţie de presă, de necesitatea unei solidarităţi între politicienii maghiari din România dar şi de faptul că trebuie întreprinse demersuri pentru asigurarea existenţei familiilor din zonă.

Ceremonia de la Vîrful Nyerges a început cu imnul Ungariei şi cu cel secuiesc şi a cuprins şi o defilare a husarilor, program artistic şi depuneri de coroane. În ciuda vremii nefavorabile, cu viscol şi temperaturi scăzute, la manifestare au participat aproximativ 300 de persoane care purtau în mîini steagul Ungariei sau steagul secuiesc.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.