Jubileul de două decenii al primului Memorial al Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet

Anul acesta se împlinesc două decenii de la înfiinţarea, de către Ana Blandiana şi Romulus Rusan (amîndoi fii ai unor deţinuţi politici), a Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet, instituţie aflată sub egida Consiliului Europei şi nominalizată, de acelaşi Consiliu, printre primele trei locuri ale memoriei europene, alături de Memorialul de la Auschwitz şi Memorialul Păcii din Franţa. Pentru a marca acest jubileu, au fost organizate deja numeroase activităţi: conferinţe, tipărirea unor cărţi de profil (cum ar fi cea dedicată de scriitorul german Hans Bergel, fost deţinut politic, fratelui său, Erich Bergel, şi el fost deţinut politic, muzician şi dirijor principal al Filarmonicii clujene, discipol al lui Antonin Ciolan – O viaţă de muzician: Erich Bergel, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2013, carte pe care Doamna Michaela Bocu a recenzat-o competent în Făclia – joi, 23 mai 2013, p. 6), vernisaje (la Bucureşti au fost prezentate expoziţiile “Un cimitir programat – Canalul Dunăre-Marea Neagră, respectiv “Memoria ca formă de justiţie” (care a fost prezentată anterior la Parlamentul European din Bruxelles), organizarea, la Sighet, cu prilejul Înălţării, a Zilei Porţilor Deschise (13 iunie), cînd se va lansa şi volumul Copilăria, ca luptă de clasă – la a cărui realizare au contribuit şi numeroşi studenţi clujeni jurnalişti şi doctoranzi ai Şcolii Doctorale de Ştiinţe Politice şi ale Comunicării, din cadrul UBB –, toate aceste acţiuni culminînd cu întîlnirea, în intervalul 12-16 iulie, la Sighet, a unei bune părţi dintre istoricii (români, francezi, germani, englezi, americani, polonezi, cehi, maghiari ş.a.) care au conferenţiat de-a lungul celor 15 ediţii ale Şcolii de Vară de la Sighet şi care se va încheia cu o conferinţă de presă organizată la sediul Reprezentanţei Uniunii Europene din România, ocazie cu care se va lansa şi emisia de monede scoasă de Banca Naţională a României, cu prilejul jubileului.

Un punct important din galeria acestor manifestări l-a constituit Concertul festiv, organizat, la mijlocul lunii mai a.c., la Ateneul Român, de către Fundaţia Academia Civică, în parteneriat cu Filarmonica „George Enescu”, concert care a cuprins Recviemul în Re minor, K. 626 de Mozart, în interpretarea Orchestrei şi a Corului Filarmonicii, sub bagheta lui Horia Andreescu şi Iosif Ion Prunner. Concertul a fost precedat de vernisarea, în holul Ateneului, a expoziţiei „Memoria ca formă de justiţie”, prezentată de Romulus Rusan, care a făcut o sintetică trecere în revistă a ororilor regimului comunist, povestind fapte incredibile privind metodele de tortură, cinismul torţionarilor etc. (am aflat, de pildă, că Vasile Ciolpan, fost comandant al “închisorii miniştrilor”, de la Sighet, a foloit scîndura destinată confecţionării sicrielor celor decedaţi, pentru a-şi face … mobilă în casa proprie!!). Cu acest prilej, a fost lansat şi volumul  Cartea morţilor din închisori, lagăre, deportări. Coordonare şi studiu introductiv: Romulus Rusan. Colaboratori: Ioana Boca, Virginia Ion, Angela Bilcea, Andreea Cîrstea. Editor: Virginia Ion, Fundaţia Academia Civică, Bucureşti, 2013), un dicţionar la care s-a lucrat cinci ani şi care cuprinde numele celor decedaţi în anchete, închisori, colonii de muncă şi deportări, în perioada 1945-1989.

La concert au asistat foşti deportaţi şi deţinuţi politici (unii dintre aceştia au fost aşezaţi, în mod simbolic, în Loja Regală), ambasadori, oameni de cultură, scriitori, jurnalişti, colaboratori şi parteneri ai Fundaţiei Academia Civică (i-am recunoscut pe Alex Ştefănescu, Geta şi Gabriel Dimisianu, Lucia Hossu Longin, Dan Grigore), politicieni (Radu F. Alexandru, Nicolae Noica, fost ministru al Lucrărilor Publice, la a cărui propunere Parlamentul României a votat Legea nr. 95/1997, potrivit căreia Memorialul de la Sighet a devenit obiectiv de importanţă naţională, precum Centrul Eminescian de la Ipoteşti ori Complexul Brâncuşi de la Tîrgu Jiu), cadre didactice universitare şi alţii. Dintre clujeni, au participat profesorii Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naţionale din Bucureşti, Virgil Ţîrău, vicepreşedinte al CNSAS, Ioana Both, de la Facultatea de Litere.

Concertul a fost deschis de Andrei Dimitriu, directorul general al Filarmonicii “George Enescu”, după care a luat cuvîntul Doamna Ana Blandiana, care a spus, între altele: ‘’Ne-am întrebat, la început, dacă nu e lipsă de modestie să organizăm acest jubileu, sărbătorind rezultatul propriilor noastre eforturi. Dar ne-am răspuns că adevărata semnificaţie a acestui memento nu este nici succesul unui proiect (e vorba, de altfel, mai mult de un miracol decît de un succes, pentru că, de fapt, în condiţiile ultimelor două decenii, firesc ar fi fost să nu reuşim), nici chiar faptul că este primul de acest fel din lume. Adevărata semnificaţie este mult mai profundă şi nu ne priveşte doar pe noi, ci pe toată lumea.  […] Sîntem aici, împreună, pentru ca, în mijlocul lumii tot mai blazate de consum, tot mai indiferente, atît la suferinţele trecutului, cît şi la pericolele viitorului, această aniversare să producă o tresărire de conştiinţă şi, mai ales, să ne încurajăm unii pe alţii, în certitudinea că istoria nu poate face marche arrière.”

Ilie Rad