Jocurile, obiceiurile și instrumentele tradiționale, prezentate elevilor clujeni

Zeci de elevi de la două instituții de învățământ din Cluj-Napoca au participat marți la un atelier de joc tradițional, în cadrul manifestării „Mândru-i jocu’ pă la noi”, derulată Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj (CJCPCT) în cadrul proiectului „Educație prin cultură” . Pe lângă joc, tinerii au aflat amănunte despre instrumentele tradiționale din lemn, fluierul și tulnicul, dar au vizionat și un film documentar etnografic.

În deschidere, a fost proiectat filmul „Claca de tors, țesut și depănat, la Orman”. În urma vizionării, cei peste 50 de elevi de la Școala Gimnazială ,,Iuliu Hațieganu” și de la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca, majoritatea îmbrăcați în costume populare, au aflat ce era claca în lumea satului, când se desfășura și ce însemnătate avea în cadrul relațiilor sociale.

După acest moment, etnologul Răzvan Roșu le-a făcut o incursiune în istoria și tehnica de confecționare a instrumentelor tradiționale din lemn, fluierul și tulnicul, și le-a exemplificat câteva melodii la aceste instrumente. În același timp, o parte dintre participanți au avut ocazia să și cânte la astfel de instrumente. Elevii au fost fascinați de sunetul tulnicului care, pe vremuri, era folosit ca mijloc de comunicare și instrument pentru interpretarea cântecelor. Răzvan Roșu le-a explicat că localnicii din Apuseni folosesc și acum tulnicul, atât ca instrument muzical, cât și ca mijloc de comunicare sau la chemarea animalelor, în satele risipite prin munți. În ce privește fluierul, tinerii au aflat că acesta era confecționat în special de ciobani și, de multe ori, în vechime, oamenii jucau acompaniați doar de fluier și cimpoi.

În ultima parte a activității, participanții au fost inițiați în frumusețea jocurilor tradiționale din Câmpia Transilvaniei și din zona Mocănimea Gilăului. Coordonați de profesorii coregrafi Camelia și Ioan Motoc, prin mâinile cărora, de-a lungul timpului, au trecut generații de jucăuși, tinerii au învățat pașii de bază ai jocurilor tradiționale, dar și strigăturile specifice. Totul s-a desfășurat în acompaniamentul unui grup instrumental tradițional, în formula de trio transilvan, compus din Emil Mihaiu – vioară, Tudor Motoc – braci și Zenu Zanc – contrabas. În timpul jocului, profesoara Camelia Motoc le-a vorbit copiilor și despre componența costumului popular, care reflectă vârsta, statutul social și locul de proveniență a celui ce-l poartă.

La final, managerul instituției clujene de cultură, Adriana Irimieș, le-a mulțumit tuturor pentru implicare, elevi, profesori și coordonatori ateliere, și le-a oferit albume fotografice, CD-uri și cărți ce reflectă cultura tradițională din județul Cluj, toate apărute la editura Tradiții Clujene.

Manifestarea, coordonată din partea Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj de consultantul artistic Maria Marinela Istici, a fost derulată în parteneriat cu Școala Gimnazială „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, director prof. Carmen Stănescu, coordonator prof. Delia Bob și prof. Ana Dana Mureșan) , Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca (director prof. Silviu Cristian Rad, coordonator prof. Antonia Petrea) și Casino – Centrul de Cultură Urbană Cluj-Napoca.

Grigore SÂMBOAN
consultant artistic, CJCPCT Cluj