Jobbik încearcă să instituie teroarea în Ardeal

Pe fondul viitoarelor alegeri din Ungaria, partidele naţionaliste ungare şi-au intensificat acţiunile radical iredentiste pe teritoriul României. Extremiştii unguri profită din plin de orice situaţie pentru a crea scandaluri şi tensiuni, menite să atragă atenţia maghiarilor cu cetăţenie ungară din Transilvania, care pot vota la următoarele alegeri.

Cei care s-au dovedit pînă acum a fi extrem de activi din punct de vedere al provocărilor şi al incitărilor interetnice sînt membrii şi adepţii formaţiunii politice ultraradicale Jobbik. Liderii formaţiunii încearcă să transforme Transilvania în teatru de operaţiuni electorale pentru a-şi asigura simpatia votanţilor de aici.  Semnalul declanşării ofensivei Jobbik în Ardeal a fost dat de însuşi liderul formaţiunii, Vona Gábor în cadrul taberei din luna august de la Joseni,  coordonată de organizaţia neohorthystă Tinerii Maghiari din Ardeal. În acel context, şovinismul şi extremismul maghiar au atins cote alarmante. Vona Gabor, liderul organizaţiei Garda Maghiară şi al partidului Jobikk de extremă dreaptă din Ungaria, a reuşit să incite spiritele în Transilvania printr-o serie de declaraţii total contrare principiilor şi valorilor europene, desprinse parcă din perioada cînd în fruntea Ungariei se afla Horthy Miklos. Liderul Jobbik, Vona Gábor, a declarat, în cadrul taberei, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumîndu-şi responsabilitatea unui conflict cu România. Aceste afirmaţii au generat mari tensiuni la nivelul relaţiilor bilaterale româno-ungare, dar şi al celor interetnice zonale. Practic, prin această incitare Vona Gábor obţinuse ce şi-a propus: un scandal de proporţii şi o amplă mediatizare, pentru a se face cît mai cunoscut în rîndul maghiarilor din Transilvania.

Tot în şirul acţiunilor provocatoare marca Jobbik se înscriu şi evenimentele din Bucureşti, generate de suporterii unguri în contextul partidei de fotbal România-Ungaria. Atunci, cei mai agresivi s-au dovedit a fi membrii şi simpatizanţii organizaţiilor extremiste şi paramilitare din Ungaria, precum Mişcarea Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM), organizaţia Oastea Haiducilor (Betyársereg, cunoscută şi ca Mişcarea Hungaristă) şi Garda Maghiară. Actele de vandalism la care au apelat adepţii acestor organizaţii radicale nu a fost întîmplătoare. Aceştia au încercat să provoace autorităţile române şi responsabilii din zona ordinii publice, pentru a se ajunge la ciocniri şi confruntări, astfel încît suporterii unguri să poată poza în victime. Este practic tactica pe care extremişii unguri o aplică mai la toate manifestaţiile pe care le organizează şi în capitala Ungariei şi care lasă în urmă zeci de răniţi şi un adevărat haos.

Ce e însă şi mai îngrijorător e faptul că, pe lîngă împlicarea pe teritoriul României în astfel de acţiuni provocatoare, liderii Jobbik fac demersuri de a crea puncte de sprijin în oraşele transilvane întitulate Cercuri de prietenie Jobbik. Primele astfel de cercuri au fost deja lansate la Tîrgu Mureş, Harghita şi Covasna. În mediul naţionaliştilor maghiari se prefigurează astfel de baze şi la Cluj-Napoca şi Oradea, unde emisarul lui Vona Gábor, deputatul Savay István munceşte pentru atragerea etnicilor maghiari cu vederi radicale.

Nu ştim cît de mult va reuşi să-şi dezvolte Jobbik reţeaua din Ardeal, însă e cert că, dacă nu se vor lua măsuri de stopare a radicalismului ungar, există riscul degenerării unor tensiuni deja acumulate prin provocările venite pînă acum din partea organizaţiilor extremiste maghiare exportate din Ungaria. Şi, pe cale de consecinţă nu ar fi exclusă nici reacţia organizaţiilor naţionalist-extremiste româneşt, ceea ce au putea afecta serios echilibrul şi buna convieţuire din Transilvania.
S.P.