Istoricul şi universitarul clujean IOAN BOLOVAN a primit Premiul „Silviu Dragomir”

Săptămîna trecută s-a desfăşurat, la Bucureşti, cea de a XXIV-a ediţie a Simpozionului de istorie bancară „Cristian Popişteanu”, eveniment organizat de Banca Naţională a României. Cu această ocazie, Fundaţia Magazin Istoric a acordat Prof. univ. dr. Ioan Bolovan, prorector al UBB, Premiul „Silviu Dragomir” pentru cartea Primul Război Mondial şi realităţile demografice din Transilvania. Familie, moralitate şi raporturi de gen, apărută la Editura Şcoala Ardeleană (Cluj-Napoca, 2015). Potrivit editurii, premiul se adaugă altor recunoaşteri pentru această lucrare, respectiv Premiul pentru cea mai rîvnită carte la Tîrgul de Carte Gaudeamus, Oradea, mai 2015, precum şi unor recenzii favorabile apărute în reviste ISI din ţară şi din străinătate.

Ioan Bolovan este profesor universitar, conducător de doctorat şi prorector al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, precum şi cercetător ştiinţific I la Centrul de Studii Transilvane din cadrul Academiei Române. Doctor în istorie din anul 1999, a obţinut Premiul „Mihail Kogălniceanu” al Academiei Române în 2002. Are specializare în istoria modernă a României şi demografie istorică, deţinînd, din 2010, funcţia de vicepreşedinte al International Commission for Historical Demography (Geneva). A publicat mai multe cărţi ca unic autor şi în colaborare la edituri din România, Olanda, Rusia, Cehia, Argentina, Italia etc., precum şi peste 140 de studii în reviste şi volume colective, din ţară şi din străinătate, despre istoria populaţiei Transilvaniei, graniţa militară austriacă, revoluţia de la 1848-1849, istoria instituţiilor culturale etc.

În prezentarea făcută cărţii cu ocazia evenimentului de la Bucureşti, Prof.univ.dr. Liviu Maior sublinia următoarele: „Marele Război, un subiect fascinant pentru istorici, politicieni, sociologi etc., domină, după cum era de aşteptat, „fluxul” istoriografic în ultima perioadă şi sîntem convinşi că el va continua şi după anul 2018. Se schimbă modul de abordare, cîmpul investigaţiei istorice se extinde, sursele se înmulţesc şi încetul cu încetul, de la războiul generalilor, împăraţilor şi regilor, ajungem la noua viziune care înglobează mulţimile în haină militară sau civili în satele şi oraşele Europei. Viaţa şi moartea, moralitatea, sfărîmarea conservatorismului lumii vechi, opţiunile naţionale şi sociale etc. cîştigă tot mai mult teren în investigarea fenomenului cataclismic ce a schimbat lumea. Un reputat istoric, Berend, afirma responsabil că lungul secol al XIX-lea s-a încheiat în anul 1918. Mutaţiile produse au fost extraordinare, unele benefice, altele îşi vor arăta nocivitatea nu peste mult timp, în vremea celui de Al Doilea Război Mondial. Lagărele, deportările, munca forţată etc. au început după 1914 pentru a cunoaşte apogeul dezumanizant al anilor 1940-1945. Istoricii noştri au pus în mod natural accentul asupra problemei statalităţii, a unificării teritoriilor locuite de români, pe desăvîrşirea unităţii statale în 1918, îndeosebi după 1964, în era Ceauşescu. Două perioade distincte ale Marelui Război s-au bucurat de o atenţie specială, şi anume intervalul 1914-1916 şi apoi 1918. Evident, este vorba despre Regatul român şi mai puţin de celelalte teritorii locuite de români. Pentru cei din Transilvania, Bucovina, Basarabia sau Serbia, perioada primilor doi ani ai războiului a fost din multe puncte de vedere sub tăcere, deşi ei sînt primii care au resimţit ororile lui. Trebuie să îndreptăm lucrurile pentru a fi corecţi faţă de cei peste un milion de români înregimentaţi în armata austro-ungară sau în cea ţaristă, dar şi pentru unguri, germani, evrei, ţigani etc., locuitori ai acestor provincii afectaţi în egală măsură de război.

Primii paşi au fost făcuţi. Încep să apară studii şi articole legate de dislocările de populaţii, de lagărele de prizonieri şi internaţii politici. Tot mai multe cărţi, volume de studii, conferinţe şi simpozioane marchează trendul spre integrarea în producţia istorică nouă, europeană, concentrată tot mai mult spre aspectele socio-culturale ale vieţii comunităţilor în vreme de război. Problematicile demografice, dislocările de populaţie, moralitatea statului, dar şi a militarilor, familia, comportamentul matrimonial, biserica şi societatea etc. sînt abordate cu mult profesionalism în cartea profesorului Ioan Bolovan de la Universitatea clujeană, pe care o recomandăm cu o reală plăcere cititorilor, dar şi specialiştilor. Veţi găsi în paginile ei foarte multe răspunsuri, dar şi stimularea pentru alţi istorici spre această tematică extraordinară. Autorul ei, cunoscut şi preocupat de problemele demografice, nu este la primul demers de această factură. Ultimele surse de natură statistică apărute în literatura europeană se regăsesc în paginile ei şi sînt foarte convingătoare. Nu pot să închei această scurtă recomandare fără să nu îmi exprim acordul pentru ultimul capitol, intitulat „În loc de postfaţă”. Relativizarea unor momente ale istoriei noastre nu aduce nicio contribuţie nouă la scrierea ei. Este vorba de speculaţie, senzaţionalism şi transfer al trecutului în prezent. Sper ca această carte să fie urmată de altele şi nu am nicio reţinere din acest punct de vedere că aşa ceva se va întîmpla”.
M. BOCU
m.bocu@ziarulfaclia.ro