Irimie Perşa, Epigrame şi cugetări, Ed. Napoca Star, 2016

Recent a apărut al treilea volum de versuri al lui Irimie Perşa; primul ,,Fereastra cu flori’’, 2005, caracterizîndu-se printr-o influenţă a poeziei şi înţelepciunii populare în pagini ce tratează aspecte ale vieţii într-un mod sincer şi responsabil. Cel de-al doilea volum, ,,Poeme’’, 2008, marchează o evoluţie a creaţiei poetice a autorului, şi, aşa cum reiese şi din aprecierile prezente în carte: ,,Poezia lui vine din rădăcinile poeziei populare, iar seva acesteia filtrată prin confesiunea eului devine baladă a dorului înveşnicit în cuvînt.’’ ,,Versurile scurte cu ritm interior alert fac poeziile să curgă în imagini sugestive, precum rîul îşi caută propria albie (…)’’ Al .Florin Ţene în ,,Viaţa de pretutindeni’’ nr. 3/iulie, 2006.

Poetul Victor Sterom aprecia poezia lui Irimie Perşa ca ,,delicată şi blîndă, în care natura predomină (…)’’ şi ,,izbucneşte cu ecouri romantice în auz.’’, ea (poezia) fiind ,,un semn al apropierii de semeni, de natură, de sine.’’ ,,Cultura’’, 2/nov., 2005.

Cum ni se pare firesc, autorul este şi un bun cunoscător şi interpret al folclorului din zona comunei Dăbîca (unde s-a născut în 1954), dovadă fiind culegerea de texte şi melodii populare din zonă, adunate într-o carte intitulată ,,L-o lăsat pruncuţ plîngînd, l-o găsît horea horind’’ însoţită de un CD cu melodiile textelor culese. În ,,Cuvînt către cei care iubesc muzica şi versul popular românesc’’ folcloristul evocă aspecte ale activităţii sale şi explică apariţia cărţii prin dorinţa păstrării folclorului autentic şi preluarea acestuia de către alţi interpreţi populari.

Irimie Perşa cochetează de ceva timp cu epigrama şi s-a hotărît ca, împreună cu nişte gînduri şi observaţii (cugetări) potrivite unei experienţe de viaţă, să alcătuiască un mic volum axat pe următoarele teme: ,,Iubesc femeia’’, ,,Politica’’, ,,Chef de chef…’’ dar şi ,,Altele…’’, cu diverse aspecte din viaţa cotidiană. Omul ştie ce-nseamnă epigrama şi care sînt riscurile: ,,Încadrată-n al ei stas/ Epigrama – după caz -/ nu te muşcă doar de nas, / ci sare şi la obraz!’’… şi consecinţele: ,,Înţepat-am multă lume / că nu m-a mai suportat./ Deci, acum, doar o minune,/ m-ar salva de la-nţepat!…’’ Lăsăm cititorilor plăcerea de-a se întîlni cu îndrăgostiţi de toate vîrstele, cu beţivi, cu politicieni, cu oameni şi fapte care ne fac să rîdem, dar şi să cugetăm…

Iulian Dămăcuş