Ionel Vitoc: Acest eşec nu trebuie să ne demobilizeze

Arhitectul Ionel Vitoc, cel care a venit primul cu ideea ca municipiul să lupte pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021 spune că acest eşec nu trebuie se demobilizeze pe clujeni şi că e importantă să se menţină în continuare standardul. “S-a depus foarte multă muncă în campania pentru titlul de capitală Culturală Europeană şi ar fi păcat să ne demobilizăm. Trebuie să realizăm nişte obiective importante şi să menţinem standardul. Ca exemplu, trebuie construit Centrul Cultural Transilvania pentru că e păcat ca Filarmonica Transilvania să nu aibă un sediu. Totodată, trebuie realizat un Centrul de Artă Modernă”, a arătat arhitectul Vitoc.  Cluj-Napoca este „inima Transilvaniei” dintotdeauna, iar, de 100 de ani încoace, este şi unul dintre cele mai importante oraşe ale României. Noi, clujenii, suntem multiculturali nu prin opţiune, ci, la fel ca în multe alte locuri ale Europei, prin destin. Îl gestionăm adesea vizionari şi curajoşi, sub tensiunile, dramele şi tragediile istoriei. Secolul scurs din 1918 pînă azi, deşi a traversat regimuri şi ideologii diferite, unele dramatice, este, din perspectiva convieţuirii, unul al echilibrării permanente şi asidue. Dacă te apropii de “sufletul oraşului”, descoperi imediat că există un Cluj al românilor, un Cluj al maghiarilor, al germanilor, al romilor, al evreilor; un Cluj al bătrînilor şi un Cluj al tinerilor, unul al studenţilor, altul al muncitorilor, un Cluj al femeilor şi un Cluj al bărbaţilor, un Cluj al centrului şi unul al periferiei. Fiecare comunitate înalţă un turn al iubirii de Cluj, ignorându-le pe celelalte, astfel încît Cetatea noastră este şi o alăturare, cîteodată litigioasă, de monumente ale apartenenţei. Imediat după 1989 am descoperit că, deşi ne-a eliberat de comunism, Revoluţia română nu ne-a transformat cu adevărat în oameni liberi. Am început să ne căutăm libertatea, fiecare pe a lui, ignorând că trebuie să căutăm o libertate a noastră, să construim o comunitate liberă. Ne-am lăsat împinşi spre o competiţie de cucerire a locurilor simbolice, spre teama de celălalt. Am construit, în locul unei comunităţi, o federaţie de comunităţi. Candidăm la titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru că vrem să transformăm această federaţie de comunităţi într-o “uniune clujeană”, se arată în introducerea dosarului de candidatură al municipiului Cluj-Napoca.

În competiţia internă au fost înscrise 14 oraşe, între care şi Cluj-Napoca. Anul trecut în luna decembrie, Ministerul Culturii a anunţat pentru finaliste: Cluj-Napoca, Baia Mare, Timişoara şi Bucureşti.

C.P.