Ion Cosmuţa, Cu „truck”-ul prin America

Român neaoş din zona Ilendei de lîngă Dej, unde s-a stabilit după repatriere, inginerul Ion Cosmuţa a avut o experienţă canadiană dintre ele mai palpitante, plecînd spre continentul libertăţii imediat ce a scăpat de molima ceauşistă şi l-a pus la zid pe secretarul de partid al Clujului, în biroul căruia a intrat printre primii cu ocazia revoluţiei clujene. A plecat imediat din ţară, bucuros că graniţele închise ermetic în timpul Cortinei de Fier nu-i mai stau în cale să vadă lumea şi să experimenteze şi alte moduri de trai. Acolo, Ion Cosmuţa s-a dovedit extrem de util în meseria de inginer hidrotehnic, dovedindu-se competitiv şi apreciat de toţi cei alături de care a lucrat, astfel că astăzi pensionarul nostru este un om internaţionalizat, împărţindu-şi existenţa între cele două locuinţe, cea de la Glod, din ţară, şi cea din Montreal, din districtul Quebec. Pe lîngă darul meseriei, Ion Cosmuţa posedă harul povestirii. Astfel că, el este deja la a patra carte scrisă în anii din urmă, dintre care cîteva de călătorie. Toate acestea le face cu scopul de a-şi preveni compatrioţii cu privire la mirajul străinătăţii şi a-i determina să rămînă în ţară, unde să se ridice la un nivel cît mai înalt în profesie. Este şi cazul poveştii sale despre prietenul Georgică, a cărui aventură americană o transpune în cartea cu titlul Cu „truck”-ul prin America (Ed. Antim Ivireanul, 2013), care se numără printre ultimele cărţi îngrijite şi prefaţate de regretatul Constantin Mustaţă. Este o carte despre America, aşa cum se vede ea din cabina unui camion de transport, dar, în acelaşi timp, şi o carte despre viaţa unui român desţărat, Georgică, care riscă totul pentru a evada din raiul socialist. Originar din Ardeal, Georgică ajunge cu familia la Bucureşti, unde tatăl este selecţionat în Fanfara Armatei, iar el urmează Politehnica, ajungînd inginier la Porţile de Fier. De acolo îi e uşor să treacă în Iugoslavia şi să încerce o trecere spre Italia. Greşeşete însă locul de trecere a graniţei la Trieste şi, după ce face cunoştinţă cu lagărele sîrbeşti şi cu curăţatul cepei, e returnat în ţară, unde face doi ani de închisoare. Pleacă înspre Lumea Nouă închis într-un container şi ajunge în sfîrşit la Montreal, după ce colegul lui de ascunzătoare se predă chinezilor de pe vas, care îl aruncă în mare la rechini. După perioada de detenţie ajunge să lucreze la tăiat de păduri în Alaska, unde are nenorocul ca un urs să-i sfîşie soţia. Fetiţa i-a crescut mai mult singură, iar el s-a specializat în transport cu truckul, străbătînd de fiecare dată distanţe enorme prin America şi Canada, nu fără a purta cu el drapelul românesc, pe care văzîndu-l, un poliţist american de origine română, îl opreşte din drum spre a-l saluta la modul cordial, undeva în deşertul din Utah. Cum a ajuns autorul nostru aici? A acceptat să-i ţină tovărăşie lui Georgică într-una din cursele sale obişnuite de-a lungul şi de-a latul Statelor Unite, avînd astfel ocazia să vadă America şi în calitate de însoţitor de tir. Traseul urmat e unul dintre cele mai atractive şi numără mii de kilometri, de la Montreal la Miami, de la Miami la Detroit şi Edmonton, iar de aici pe coasta de vest, prin California la San Francisco, străbătînd de la vest la est toată America, prin Colorado-Denver-Indianapolis la Toronto şi din nou la Montreal. Drumul lung, cu multe popasuri şi nopţi petrecute împreună, le prilejuieşte multe discuţii şi întrebări de baraj despre oraşe şi obiceiuri din State, dar şi reîntoarceri în timp şi mărturii cu caracter personal, alături de reflecţii amare despre România care a încăput de mîna hoţilor şi învîrtiţilor nepricepuţi. Fiecare zi şi fiecare noapte se lasă cu noi revelaţii şi poveşti, cu întreruperi şi suspansuri bine calculate, într-o succesiune de relatări ca într-O mie şi una de nopţi. La despărţire, fiecare dintre cei doi protagonişti se simte mult îmbogăţit, atît moral cît şi spiritual, întîlnirile de pe parcurs cu o serie de comunităţi româneşti întărindu-le credinţa în puterea de rezistenţă şi de creaţie a compatrioţilor noştri, care, după „mizeria de la început de viaţă pe un nou continent, cu slujbe mărunte şi slab plătite, cu o locuinţă modestă şi chirie modică” reuşesc mulţi să-şi împlinească destinul. Din păcate, Georgică nu mai ajunge să-şi vadă visul cu ochii, căci sfîrşeşte într-un groaznic accident care îi curmă viaţa. Cartea are astfel un sfîrşit trist şi o morală implicată: renaşterea românilor se află în mîinile lor şi trebuie să vină de la cei care trăiesc în ţară. Să-l audă Dumnezeu!

Mircea POPA

***

Volumul pe care-l prezentăm va fi lansat astăzi, în prezenţa autorului, în cadrul manifestării Joia Culturală TEMCO (ora 13.30, Palatul TEMCO, Str. Republicii nr. 65-67, Cluj-Napoca), amfitrion şi moderator Prof. dr.ing. Pompiliu Manea. Cu aceeaşi ocazie va fi sărbătorit scriitorul, ziaristul şi editorul vîlcean Ioan Barbu, la împlinirea a 75 de ani de viaţă şi a 55 de ani de cînd se află în slujba cuvîntului scris şi va fi lansat volumul CONSTELAŢIA DALMATĂ, care-i este dedicat. Vor prezenta: Prof.univ.dr. Mircea Popa, Prof. univ.dr. Corneliu Nicolescu, scriitorul Constantin Zărnescu, Conf.dr. Viorel Hodiş, cercet. dr. Vasile Lechinţan.