Ioan Georgescu, George Pop de Băseşti

 În Panteonul marilor bărbaţi ai ţării care au luptat pentru împlinirea idealului naţional s-a situat fără doar şi poate şi George Pop de Băseşti (1835-1919), fost deputat în Parlamentul din Budapesta, preşedinte al Partidului Naţional Român şi preşedinte al Marii Adunări de la Alba Iulia de la 1 Decembie 1918, care a decretat înfăptuirea României Mari. Despre el, un harnic istoric şi bun cunoscător al vieţii poporului român din Transilvania, preot prof. dr. Ioan Georgescu, a publicat o carte în 1935, la împlinirea a o sută de ani de la naşterea marelui luptător sălăjean. Cartea a cunoscut recent o nouă reeditare graţie lui Vasile Iuga de Sălişte, animatorul Societăţii Culturale „Pro Maramureş” şi directorul Editurii „Dragoş Vodă”, care ne-a obişnuit să ne ofere surpriza unor ediţii de mare valoare, lucrate cu multă atenţie şi în condiţii grafice deosebite. Ediţia a II-a pe care ne-o pune la dispoziţie ne oferă o scurtă curiculă a autorului, prin intermediul a două rememorări semnate de Vasile Iuga şi Ion Buzaşi, dimpreună cu lista cărţilor sale mai importante, precum şi o succintă biografie a lui George Pop de Băseşti, care completează în mod fericit Nota asupra ediţiei. Aflăm astfel că Ioan Georgescu, autorul cărţii, s-a născut la 16 martie 1889 la Scorei, jud. Sibiu, făcînd studii la Blaj, Oradea şi Budapesta, fiind numit în 1931 canonic al Episcopiei Unite din Oradea, unde a activat pînă la scoaterea Bisericii Greco-Catolice în afara legii, fiind apoi arestat şi închis, după care a mai predat rusa la Cisnădie. A trecut la cele veşnice la 4 martie 1968, la Bucureşti, fiind îngropat de către un nepot la Săcădate. S-a remarcat ca un pasionat cercetător al trecutului Bisericii Greco-Catolice, scriind cărţi despre şcolile din Blaj, tipografia Seminarului de acolo, despre presa periodică din România, bisericile noastre de lemn sau dspre Episcopul Mihai Pavel, una dintre marile sale realizări fiind antologia de poezie religioasă numită Poeţi în rugăciune (1943). A fost şi un devotat slujitor al Astrei, în editura căreia de la Sibiu a publicat alte nouă cărţi, între care una despre luptătorul memorandist Ioan Raţiu.

Catea sa despre luptătorul naţional George Pop de Băseşti este o monografie istorică de tip clasic, în care viaţa şi activitatea lui este expusă în mod cronologic, pe etape, începînd cu prezentarea familiei, cu copilăria şi adolescenţa, studiile, începutul vieţii publice şi al celei parlamentare, faptele personale fiind puse de fiecare dată în relaţie strînsă cu evenimentele politice mai importante prin care trece Transilvania în această vreme. De fapt, încet încet centrul de interes al autorului trece de la faptele şi realizările lui George Pop de Băseşti, asupra celor „60 de ani din luptele naţionale ale românilor transilvăneni”, a confruntărilor politice prin care trece fiinţa românească de aici pînă la apogeul biruinţei sale din 1918. Sînt radiografiate cu mare atenţie toate acele momente care impun public personalităţi şi iniţiative româneşti, care modifică radical perspectiva privitoare la politica Transilvaniei în intervalul de timp de la revoluţia de la 1848, pînă la Marea Unire din 1918, trecînd prin regimul constituţional, de după dieta din 1863, cînd românii sînt recunoscuţi ca naţiune politică şi cînd limba română devine, alături de germană şi maghiară, limbă a legilor ţării, ca apoi prin fel de fel de măsuri abuzive să se înăsprească procesul de maghiarizare forţată. Deputatul român ia parte la organizarea protestului împotriva legii şcolare din 1879, participă activ la conferinţele naţionale din perioada pasivităţii, la memorialul din 1882 şi conferinţa din 1884, avînd rol de primă vioară în cadrul conducerii Partidului Naţional Român. Un moment de mare afirmare internaţională îl constituie bătălia din jurul Memorandumului, soldată cu întemniţarea sa la Vacz şi cu urmările sale politice. Se are în vedere situaţia de după 1895, cînd Partidul Naţional Român este desfiinţat prin ordin guvernamental sau cînd, în 1896, sînt ţinute în Ungaria serbările milenare. Autorul reconstituie apoi pe bază de documente minuţios controlate lupta politică parlamentară din etapa următoare, rolul lui George Pop de Băseşti la conferinţa naţională din 1905, alegerea sa de la Cehu Silvaniei (1905) şi în perioada cînd Aradul devine centru politic şi cînd are loc declanşarea luptelor „tinerilor oţeliţi”, cu conflictul dintre „Tribuna” şi „Românul”. Un capitol special închină autorul aşa-zisei „revoluţii de la 1918”, începînd cu revoluţia de la Băseşti, cu organizarea de consilii şi gărzi naţionale şi intrarea luptătorului sălăjean în Consiliul Dirigent. Un capitol memorabil este cel închinat Marii Adunări Naţionale de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia şi documentelor emanate. Deşi a călătorit în condiţii extrem de grele la Alba Iulia şi a petrecut peste noapte într-o cameră de hotel neîncălzită, Badea Gheorghe a declarat că „după ziua asta aştept de optzeci de ani. Am venit, chiar dacă această cale m-ar costa viaţa, căci de acum pentru mine nu mai rămîne alta decît să zic şi eu ca dreptul Simion din Scriptură: Acum slobozeşte, Doamne, pe robul tău în pace”. A fost vorba de 1228 de delegaţi din toate ţinuturile locuite de români, de reprezentanţi ai partidelor, dar şi ai organizaţiilor de femei, în faţa cărora George Pop de Băseşti a fost ales preşedinte, avînd ocazia să declare în faţa mulţimii adunate la măreaţa adunare: „Lanţurile acestei robii sîntem chemaţi, fraţilor, să le zdrobim astăzi, în această mare adunare naţională a tuturor românilor din Ungaria şi Transilvania, aici, pe pămîntul stropit cu sîngele martirilor, Horia şi Cloşca. Vrem să zdrobim lanţurile robiei noastre sufleteşti, prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege într-un singur şi nedespărţit Stat Românesc.”

Cartea la care facem referinţă publică în continuare toate documentele legate de măreaţa zi de la Alba Iulia, urmărind cu atenţie ceremonialul întregii desfăşurări, cu procesul verbal încheiat, cu hotărîrile adunării citite de Episcopul Hossu, cu lista celor cre au făcut parte din Sfatul Ţării şi membrii Marelui Sfat Naţional Român, cu adresele către Rege şi răspunsul acestuia. Monografia îşi dobîndeşte importanţa şi prin faptul că trece în revistă legăturile Badei Gheorghe cu presa românească, cu fruntaşii noştri naţionali, cu dovezile ce privesc lupta lui pentru apărarea bisericii şi raporturile sale cu arhiereii şi reprezentanţii bisericii, cu rolul jucat de el pentru zădărnicirea episcopiei de Hajdu-Dorogh, cu amestecul său în luptele de la Sanislău, Resighea, Moftinul Mic, cu permanentul contact păstrat cu fruntaşii români şi străini, cu cei din România, din Cehia, din Ungaria sau din alte părţi. Un capitol valoros este cel consacrat posturii sale de gospodar şi filantrop, de unde aflăm de numeroasele ajutoare băneşti date bisericii, şcolii, aşezămintelor naţionale, Astrei, ca, în final, să putem lua act şi de testamentul omului politic şi de cinstirea lui în postumitate. Bibliografia, indicele de nume, rezumatul în limba franceză şi iconografia bogată fac dovada calităţilor de istoric pozitivist şi de bun documentarist ale lui Ioan Georgescu, astfel că ediţia de faţă reprezintă o operă meritorie şi binevenită, atît pentru specialişti, cît şi pentru cititorul obişnuit.

Mircea POPA

Lansarea cărţii va avea loc astăzi, 21 noiembrie a.c., la ora 17, în Sala „Ioan Muşlea” de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”, cu ocazia şedinţei speciale a ASTREI închinată celor 95 de ani de la Marea Unire. Despre evenimentul istoric va vorbi dr. Gelu Neamţu.

Cu aceeaşi ocazie va fi lansată şi cartea lui Ioan Georgescu – George Pop de Băseşti (Ed. „Dragoş Vodă”), despre care vor vorbi: Gelu Neamţu, Mircea Popa şi Vasile Lechinţan.