IOACHIM NICA: CULOARE

ARTEXPERT GALLERY vă invită vineri, 6 aprilie 2012, ora 17, la vernisajul expoziţiei IOACHIM NICA – CULOARE. Expoziţia este deschisă în perioada 6 – 27 aprilie (L-V, 9-17) 2012 la ARTEXPERT GALLERY din Cluj-Napoca, str. Iuliu Maniu nr 10.

Nu din plictis, nu din angoasă, ci din nevoie, scormonind prin buzunarele adînci, fermecate, ale halatului de lucru, septuagenarul Ioachim Nica a descoperit miraculos batoanele de cretă şi pastelurile colorate! Nici guma de şters, nici linia derutant de subţire şi tremurătoare a grafitului n-au mai fost suficiente pentru a-i întregi opera. Un coş exuberant de culori s-a revărsat pe masa de lucru: verzuri „electrice”, veronese „crazy”, albastruri adînci, angoasante, o suită de roşuri „incendiare”, încălzite la incandescenţa guturală a albului-portocaliu, violeturi tainice sau brumate, „caramelizate” de pîcla unor orizonturi stinse, exersînd versatilitatea vesperală în tainica mişcare descendentă a soarelui, ocruri diafane scăldînd opulenţa carnală a unor trupuri de femeie în care forma are gustul şi miezul de rodie, o excitaţie nestăpînită în care „figura” se confundă cu „locul”, gustul fastuos cu sunetul de tingire, moleşeala aromată cu percepţia alertată şi rebelă a simţurilor.

Claiele de fîn – inconfundabila prezenţă obsesivă şi ireductibilă a peisajului „românesc” – ard răspîndite pe dealuri ca nişte columne scurte, incendiate, exultînd ceremonios misterul energetic al lumii, iradiind sub precipitarea nervoasă a tuşelor întreţesute de culoare – un „dezastru” sanguinolent din care curge amintirea pustiirilor medievale. Întreaga sa desfăşurare feerică, de data aceasta, pare o amplă execuţie onomatopeică, un discurs de sunete vibrante, altădată de neînţeles ca raţiune şi finalitate lexicală. O exclamaţie cosmică, nestăpînită, prin care au erupt toate culorile curcubeului, şi mai multe decît atît, prea multă vreme ţinute sub coviltirul unei epure grafice, abia destupat recipientul eliberînd „duhul” auroral.

Se scaldă aici, într-o ordine aleatorie, două secole de artă modernă şi mai multe „ţinuturi” de rezonanţă picturală: fovi, nabişti, cézannieni, gauguinieni şi armatele lor insurgente altădată, „plutoanele de asalt” ale pictorimii băimărene şi truda plein air-istă a vechii Şcoli clujene. Cît despre noua „Şcoală de la Cluj”, aceasta pare a avea rădăcini mai adînci decît sumarele rezultate ale anticipărilor curente, de vreme ce „bravura” expoziţională a bătrînului dascăl le lasă să se vadă! Veţi vedea că place! E un discurs „fov”, tineresc, de primire în Academie!

VASILE RADU