Investiții hidrotehnice majore în județul Cluj

Guvernul a aprobat miercuri, prin hotărâre, bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2026 pentru Administraţia Naţională „Apele Române”, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor. În bugetul aprobat sunt incluse trei investiții majore pentru județul Cluj. Este vorba de amenajarea Someșului Mic, punerea în siguranță a barajului de la Gilău și construirea amenajării de la Călata.

Potrivit unui comunicat al Executivului, bugetul Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR) pentru anul 2026 consolidează capacitatea de investiţii în infrastructura hidrotehnică, accelerează lucrări critice de apărare împotriva inundaţiilor şi susţine securizarea surselor de apă în toate cele 11 administraţii bazinale.

„Bugetul aprobat include credite bugetare în valoare de 250 milioane lei, credite de angajament de 900 milioane lei şi alocări din surse proprii de aproximativ 260 milioane lei, susţinând un portofoliu extins de investiţii, studii şi lucrări de mentenanţă la nivel naţional. Totodată, 52,02% din bugetul de bunuri şi servicii este alocat în acest an mentenanţei infrastructurii hidrotehnice, peste media ultimului deceniu”, se arată în comunicat.

Un element important al bugetului 2026 este continuarea a cinci proiecte majore preluate din PNRR – Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc şi Lacul Roşu – selectate pe criteriul progresului tehnic şi administrativ avansat şi menţinute în implementare prin finanţare naţională, precizează sursa citată.

Totodată, în cazul ABA Someş-Tisa, investiţiile principale depăşesc 40 milioane lei şi includ amenajarea râului Someşul Mic în Cluj, punerea în siguranţă a polderului Cuceu, acumulările Runcu, Gilău şi Colibiţa.

Lucrările de deviere a Someşului Mic în zona Aeroportului sunt necesare pentru extinderea pistei de aterizare-decolare.

Proiectul de Investiție “Amenajarea râului Someşul Mic în municipiul Cluj-Napoca, judeţul Cluj” vizează implementarea infrastructurii adecvate pentru reducerea riscului la inundaţii şi diminuarea efectelor negative ale acestora, pe cursul râului Someşul Mic şi pe afluenţii acestuia (Becaş, Murători, Zăpodie, Canalul Morii), pe teritoriul administrativ al municipiului Cluj-Napoca şi al comunei Apahida. 

Proiectul constă în următoarele capacități fizice: lucrări de regularizare și consolidare a albiei Someşului Mic, pe o lungime de 7,35 kilometri; îndiguiri în zona Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, pe o lungime de 7,90 kilometri; lucrări de amenajare a afluenților, pe o lungime de 14,80 kilometri.

De asemenea, la ABA Crişuri, investiţiile depăşesc 33 milioane lei şi vizează Valea Călata, Valea Secătura, Nodul Hidrotehnic Cighid şi proiecte de restaurare ecologică în bazinele Crişului Repede şi Ier.

Barajul de la Gilău administrat de Apele Române Someş-Tisa va beneficia de finanţare pentru modernizare prin fonduri alocate din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). 

Proiectul de la Călata se înscrie în Strategia națională pentru managementul riscului la inundații pe termen mediu şi lung.
Lucrările vizează amenajarea Văii Călata, un afluent al râului Crişul Repede în bazinul hidrografic Crişul Repede. Din punct de vedere administrativ, investiția este situată în unitățile administrativ-teritoriale Călăţele, Mărgău, Sâncraiu și Poieni din județul Cluj.
Principalele lucrări aprobate includ realizarea acumulării Călata cu un volum total de 2,976 milioane metri cubi, amenajarea albiei Văii Călata pe o lungime de 22,775 km și amenajarea albiei afluenților pe o lungime de 14,400 km. Acumularea Călata este proiectată cu un rol prioritar de atenuare a viiturilor, având și funcțiuni complementare de alimentare cu apă a populației în caz de secetă prelungită și agrement.
Prin implementarea proiectului, se estimează că vor fi protejate de inundații: 418 proprietăți (inclusiv case, anexe, instituții, spații comerciale și de producție), o populație de 3465 de persoane indirect și 975 direct, 451,7 hectare de terenuri agricole, 11,25 km de infrastructură de transporturi, 54 de poduri/podețe și 5 obiective din patrimoniul cultural.
Suprafața totală a coridorului de expropriere este de 314.877,00 mp, din care 131.104,00 mp reprezintă imobile proprietate privată. Pentru exproprierea acestei suprafețe, aferentă unui număr de 80 de imobile, este necesară suma de 420.836,00 lei, care va fi alocată prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor. Nu se află imobile locuite pe coridorul de expropriere care să necesite evacuarea de persoane.
Finalizarea obiectivului este considerată a avea un impact social, economic și de mediu pozitiv pe termen lung, contribuind la reducerea riscurilor la inundații și la îmbunătățirea mediului de afaceri și a calității vieții la nivel local.

Acumularea va asigura alimentarea cu apă a populației, industrie și irigații, a producerii de energie electrică, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultură și agrement. În baza acestor prevederi legale, Acumularea Călata a fost proiectată cu rol prioritar de atenuare a viiturilor, având totodată funcțiuni complementare de: alimentare cu apă a populației în caz de secetă prelungită, agrement.

Totodată, bugetul include, de asemenea, finanţări pentru pregătirea de proiecte noi, consolidarea componentei de digitalizare şi securitate cibernetică şi un nivel ridicat de alocări pentru întreţinerea infrastructurii existente.