INTERVIU „Violența este o strategie defectuoasă de a rezolva o problemă”

Violența în școala românească a devenit, din păcate, un fenomen foarte răspândit, manifestându-se, în ultima perioadă, nu doar între elevi, ci și asupra dascălilor.

Cele două cazuri petrecute recent, în București, respectiv în județul Prahova au scos la iveală lacune în controlul acestui fenomen. Înjunghierea unei profesoare și batjocorirea alteia evidențiază cât de jos a ajuns sistemul educațional românesc, când vine vorba de soluții concrete, mai ales în contextul unui cadru legslativ deloc prietenos cu profesorii.

Iulia Pintea, consilier școlar CJRAE Cluj (Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională) explică ce anume stă la baza comportamentelor violente ale elevilor și mai ales, ce se poate face, pentru a le gestiona cât mai bine.

Reporter: Ne explicați puțin diferența între violență și bullying în școală?

Iulia Pintea: Comportamentul agresiv al elevului poate fi un răspuns sau o reacție defectuoasă de a rezolva o problemă a lui, și depinde de mult mai mulți factori decât putem noi să ne dăm seama, nu doar de școală, ci și de factori individuali, părinte, comunitate, de exemplu. Când vorbim de violență, aceasta poate fi verbală, psihică și fizică. Mai există bullyingul care este diferit de violență. Ca să fie un act de bullying, comportamentul trebuie să prezinte trei caracteristici importante, adică să fie acte intenționate, deliberate, îndreptate asupra unui copil sau asupra unui grup, cu scopul de a răni sau a provoca suferință, în al doilea rând, sunt acte repetitive, iar a altă caracteristică este aceea că există un dezechilibru de putere între agresor și victimă. Deci, comportamentul de bullying nu e o formă simplă de agresivitate, ci de regulă se manifestă cu scopul de a obține un beneficiu și, de asemenea are mereu la bază intenția de a provoca suferință în mod repetat. Comportamentul de violență apare unoeri spontan, având la bază emoții de furie și frustrare, în schimb, comportamentul de bullying nu dispare de la sine și nu este implicată neapărat intensitatea trăirilor emoționale, ci mai degraba, așa cum spuneam, sunt folosite cu sopul de a obține un beneficiu (putere, statut) și implică multă umilire și suferință.

Reporter: Asemenea comportamente de violență dar și bullyingul se manifestă și la adresa profesorilor, din păcate. De ce credeți că se ajunge aici și ce se poate face ?

Iulia Pintea: Violență școlară există și asupra profesorilor, și asupra personalului, așa este, din păcate, și ca să prevenim și să intervenim, trebuie să avem în vedere mai mulți factori importanți, să fie implicați și părinții și școala, și caracteristicile individuale. Școala poate corecta anumite comportamente, poate interveni în anumite momente, dar e foarte importantă colaborarea părinților și e nevoie să fie implicați, pentru că nu poate școala singură să intevină și să rezolve totul în astfel de situații. Gândiți-vă câți factori individuali sunt implicați, mai ales la nivel de copil. Ei pot să simtă emoții de frustrare, furie, pot fi agresivi din foarte multe motive personale, care provin din mediul familial, iar venind la școală se răsfrâng asupra profesorilor, elevilor, violența fiind o strategie defectuoasă de a rezolva o problemă. E nevoie să îi învățăm abilități sociale.

Cauzele violenței elevilor asupra profesorilor sunt multiple. Violența poate să fie rezultatul anumitor contexte de viață pe care elevul le trăiesțe și care îl afectează profund  Printre cauzele violenței amintim factori individuali, familiali sau sociali.

În ceea ce privește factorii individuali care duc la violență, putem aminti de intoleranța la frustrare, sau controlul impulsului. În funcție de temperamentul elevului și de starea sa de frustrare, poate ajunge să manifeste un comportament violent, neputând să se mai controleze, să țină cont de normele și valorile fixate de societate.  În ceea ce privește factorii familiali, adolescenţii foarte agresivi provin, de regulă, din familii în care părinţii înşişi sunt agresivi, astfel că agresivitatea este un comportament învățat. De asemenea, metodele disciplinare pot să fie neadecvate, să fie o conduită parentală excesiv de permisivă, acest lucru creează confuzie copilului și il incurajează să testeze permanent limitele impuse. Factorii sociali- mediul din care elevii provin pot să întărească violența școlară. De asemenea, e nevoie să existe consecințe în scoli, acest lucru fiind implementat prin regulamentul școlar. Mesajul transmis elevilor este că nu orice poate fi permis in cadrul școlii, dar pentru acest lucru este nevoie de consecințe.

Reporter: Ce puteți face la nivel de școală, pentru a preveni și a interveni, în general, ce programe aveți?

Iulia Pintea: Am putea să ne gândim la a schimba anumite contexte școlare care utilizează pedeapsa, care creează șanse mari tocmai de a declanșa astfel de comportamente agresive. Putem utiliza tot felul de elemente și aspecte pozitive, și crea un climat potrivit pentru copil, a manifesta atenție și empatie din partea profesorului, dar școala în sine, fără ajutorul părinților, nu poate modifica singură comportamentul de violența al copilului, cum am mai spus.

Eu, când concep astfel de programe, mă întreb așa- avem prevenție sau intervenție? Când e vorba de prevenție, avem în vedere educația emoțională, dezvoltarea abilităților sociale, îi învățăm despre emoții, să-și rezolve problemele și să își controleze furia, și managementul comportamentului în clasă, adică folosesc toate elementele implicate să îi ajute pe elevi să nu ajungă la a manifesta comportamente agresive.

Când vorbim despre intervenție, avem intervenții specifice adresate comportamentului agresiv în cabinetul psihologic, adică dezvoltăm abilități de gestionare a furiei, traininguri pentru copiii care sunt victimele agresivității și evident, implicăm cadrul didactic și părintele. De asemmena, se pot face foarte multe intervenții gândindu-ne că cei mai mulți dintre copii devin agresivi pentru că au un deficit de abilități și atunci e nevoie să înțeleg de ce elevii fac aceste lucruri (n.red se comportă violent), ce e în spatele acelui comportament. Cumva, în momentul în care este furios, supărat, logica nu funcționează și atunci trebuie să ne adresăm nevoilor emoționale. Când un elev simte o emoție intensă, poate a venit furios de acasă, poate acasă a avut loc o ceartă în familie. Atunci logica nu funcționează, cum spuneam, corespunzător, și nu poate să învețe. Pentru ca un elev să învețe, trebuie să fie liniștit, și atunci îl liniștim, îl calmăm. Unui profesor la clasă îi este greu să facă toate aceste lucruri, să și predea și să îl și liniștească pe elev, e nevoie de cadre didactice specializate, cum sunt consilierii școlari, profesori de sprijin și nu numai, care să îl ajute.

E nevoie să îi învățm competențe sociale. Atunci când elevul știe că respectă regulile are o altă capacitate de a-și rezolva problema, de a-și face prieteni iar șansa de a fi implicat în acte de violență este mult mai redusă. De asemenea, putem să punem acccentul pe ce știe să facă elevul, la ce e bun, pe ce îi iese lui bine sau să punem accentul pe abilități de comunicare și autonomie. Sunt elemente de reziliență care îl ajută să facă față, să acționeze altfel decât violent și împotriva violenței.

Reporter: Există medii anume care favorizează manifestarea violenței?

Iulia Pintea: Anumite medii care ar putea favoriza violența, adică un mediu socio-economic scăzut în care populația e mai expusă la stres cronic, la sărăcie, la educație limitată, toate condițiile acestea duc la un nivel ridicat de anxietate, depresie, furie, frustrare care sunt gestionate prin comportamente agresive și violente.

(…)Violența este o strategie defectuoasă de a rezolva o problemă și trebuie să mă gândesc ce aș putea să fac altceva ca să rezolv acea problemă.

„Înghesuială” la consiliere

În anul școlar trecut (2021-2022), profesorii consilieri școlari clujeni au desfășurat activități de consiliere individuală cu un număr de 5446 preșcolari și elevi, cei mai mulți elevi consiliați fiind din ciclul gimnazial. În ceea ce privește prevenirea violenței au fost consiliați 820 de elevi, iar în ceea ce privește managementul emoțiilor, au fost consiliați 1855 elevi.

Și părinții au fost consiliați pe aceste tematici. În ceea ce privește prevenirea violenței, numărul acestora s-a ridicat la 499, iar 1131 de părinți au fost consiliați pe problema managementului emoțiilor.

De altfel, problematica cea mai frecvent abordată în activitățile de consiliere și consultanță individuală oferite părinților este reprezentată de managementul emoțiilor, fiind urmată la o diferență mare de managementul învățării și apoi de prevenirea violenței și a comportamentelor de tip bullying în rândul elevilor.

Interviu realizat de Anca M. COLIBĂȘANU