Interviu cu Dan Jurcan, sociolog. Comasarea alegerilor în 9 iunie nu ar pune piedici serioase curentului conservator

Comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale este puțin probabilă, deși deocamdată este pe agenda discuțiilor dintre partenerii de guvernare, afirmă clujeanul Dan Jurcan, sociolog, director de cercetare la Institutul Român pentru Evaluare și Strategie, IRES. Modificările legislative necesare implementării unei astfel de decizii electorale au șanse mari să fie respinse la Curtea Constituțională. Pe de altă parte, posibilele câștiguri electorale anticipate de inițiatori nu sunt deocamdată evidențiate de studiile sociologice.  ”Cine a pornit de la ideea: comasăm ca să reducem din intenția românilor de vot pentru polul conservator, suveranist, a mizat pe o pistă falsă”, afirmă Dan Jurcan. El spune că polarizarea societății pe tema comasării alegerilor se suprapune peste cea a partidelor, dar că, în esență, comasarea nu este pe agenda populației. ”Argumentul financiar nu este unul serios, iar percepția este că, de fapt, această  intenție de comasare reprezintă mai degrabă un joc al  politicienilor pentru a maximiza fie prezența la vot, fie mobilizarea propriului electorat”-  detaliază sociologul clujean- ”Nu nevoile oamenilor stau la baza luării unei astfel de decizii”.

– Cum vedeți intenția, putem spune deja certitudinea că vor fi comasate alegerile europarlamentare cu cele locale?

– Personal nu cred că va vea loc această comasare, deși ea este deocamdată pe agendă. Trebuie modificată legislația electorală și e drept că, până la urmă, recomandările Comisiei de la Veneția sunt simple recomandări, dar modificarea legsilației s-ar putea să fie respinsă la Curtea Constituțională. De aceea cred că e foarte puțin probabilă comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale. Este, în opinia mea, scenariul cel mai puțin probabil dintre cele care se vehiculează pentru că ar însemna ca alegerile locale să se organizeze înainte de expirarea mandatelor aleșilor locali și asta ar pune o mare presiune inclusiv pe administrația publică.  Vă dați seama ce s-ar întâmpla într-un oraș cum e Clujul, sau oricare alt oraș, în condițiile în care ar avea loc o schimbare de primar. Timp de trei luni am vorbi de o totală inactivitate. De aceea, pentru că un mandat poate fi prelungit, nu scurtat, văd mai realizabilă  împingerea alegerilor locale spre toamnă târziu și organizarea lor fie odată cu cu alegerile parlamentare fie cu alegerile prezidențiale.

În esență însă, comasarea este o temă falsă care nu ține de agenda populației. Noi am și măsurat și vă spun sincer că, în general, oamenii nu sunt foarte interesți de aceste scenarii pe care politicienii le vehiculează. E drept că argumentele acestora par să găsească o relativă susținere pe ideea că s-ar înlătura efectul de oboseală electorală, oamenii ar trebui să meargă de mai puține ori la vot și s-ar reduce cheltuielile, deși aceasta din urmă este o miză falsă pentru că, până la urmă, cheltuielile nu scad semnificativ. Pentru că politicienii nu ar mai trebui să deruleze atât de multe campanii electorale, mai degrabă cheltuielile lor s-ar micșora și nu cheltuielile din buget. Tema financiară nu este una serioasă, iar percepția este că, de fapt, aceste intenții de comasare sunt mai degrabă jocuri ale politicienilor pentru a-și maximiza fie prezența la vot, fie mobilizarea propriului electorat. Nu nevoile oamenilor stau la baza unor astfel de decizii. Oamenii sunt mai preocupați acum de ceea ce înseamnă inflație, creșterea prețurilor. Se manifestă o senzație generală, dacă vreți, de deziorientare, o incertitudine crescută, așa cum se întâmplă de obicei la sfârșitul fiecărui ciclu electoral când nemulțumirea este destul de mare față de politicieni.

– Studiile spun deci că oamenii nu sunt convinși de argumentele oficiale în sprijinul comasării.

– Nu neapărat. Există o susținere care depășește, să zicem, jumătatea, dar există și o opoziție foarte serioasă. Nu am nicio rezervă să vă spun că, în general, susțienerea se manifestă din partea celor care ar intenționa să voteze cu PSD sau PNL și opoziția vine în special din partea așa zișilor conservatori, AUR și SOS România.  Cam în zona aceea vedem opoziție față de comasare. Sigur că găsim nemulțumiți și la celelalte partide, nu înseamnă că toți cei care votează cu puterea susțin o astfel de idee, dar în general cei care intenționează să voteze PSD sau PNL susțin această temă care a fost lansată de liderii politici. Problema nu e lămurită, dar e o temă pe agenda publică și deocamdată se vorbește despre ea. Dar repet, populația o consideră o temă terțiară, nu o temă principală.

-Fără să fie exprimat direct, mesajul este: comasăm alegerile pentru a împiedica ascensiunea extremiștilor. Arată studiile că populația este preocupată de o astfel de primejdie? 

– Depinde pe cine întrebăm. Dacă îi întrebăm pe cei care intenționează să voteze cu AUR sau SOS, aceștia vor spune că pentru ei nu reprezintă un pericol, ba dimpotrivă, e o opțiune viabilă pentru a schimba total această clasă politică pe care o consideră încremenită în proiect și incapabilă să dea  răspunsuri la provocările zilelor de astăzi.

Pe de altă parte, aceia care votează actual coaliție, indiferent că e vorba de PNL sau PSD, ei au opțiuni foarte clare referitoare la ceea ce înseamnă stabilitate,  apartenența României la NATO și UE și păstrarea democrației așa cum este ea. Nu înseamnă că democrația este perfectă, are foarte multe disfuncționalități, ele se văd inclusiv în sondajele de opinie, oamenii sunt nemulțumiți, încrederea în Parlament, în partidele politice, în oamenii politici, este la cote extrem de scăzute. Dar din mai multe studii pe care noi le-am făcut, alegătorii actuale coaliții preferă actual formă democratică alternativelor. De partea cealaltă, avem aproape unul din patru români care susțin o soluție, să o numim, conservatoare. Spun asta pentru că, dacă cumulăm intențiile de vot pentru cele două partide care reprezintă conservatorismul și știind că mai există conservatori împrăștiați, îi găsim și pe la PSD, chiar și pe la PNL unii dintre ei, cu totul  ajungem undeva spre 25 până la 27 la sută. Asta nu înseamnă că AUR și SOS România sunt undeva la 27 – 30 la sută. Dar reprezintă deja un curent semnificativ în viața politică din România, inclusiv în percepția electoratului, și nu poate fi ignorat. Dacă în urmă cu patru ani, cu șase, șapte luni înainte de alegeri, se punea problema dacă AUR există sau dacă va intra sau nu în Parlament și am văzut că prin acea strategie de gherilă electorală au reușit să obțină atunci 9 -10 la sută, iată că au reușit până acum să-și majoreze scorul electoral cu mai mult de 50 la sută și, mai mult de atât, avem un alt competitor pe această zonă, SOS România, care vine foarte serios din urmă și cumulează mult ceea ce înseamnă nemulțumirea socială.  În general, cei care cred că actuala clasă politică care dezamăgește ar putea fi pedepsită în vreun fel sunt simpatizanți fie ai AUR, fie ai SOS România. Nu fac neapărat o distincție fundamentală pentru că temele lansate de cele două partide sunt similare. sigur cu anumite nuanțe mai radicale din partea SOS România, dar în esență sunt în aceeași zonă de discurs politic și chiar electoral.

– Ați făcut simulări, știți cât ar putea obține suplimentar PSD și PNL la europarlamentare dacă alegerile sunt comasate cu cele locale?

– Neconcludent. Avem niște simulări și vă pot spune că nu se evidențiază câștiguri majore prin comasare pentru partidele care o inițiază. Vorbim despre maxim unu până la două procente și jumătate, dar ele sunt în marja de eroare.  Nu pot fi trase concluzii ferme pe tema asta astfel încât să spunem că o astfel de comasare pune bețe semnificative în roate curentului extremist. Mai degrabă pot spune că acest curent nu poate fi stopat prin comasarea alegerilor. Adică cine a pornit de la ideea: comasăm ca să reducem din intenția românilor de vot pentru polul conservator, a mizat pe o pistă falsă. Nu cred că ar fi consemnate modificări majore la vot. Ceea ce știm în momentul de față este că avem un PSD care trece de 30 la sută, toate sondajele îl arată între 28 și 32 la sută, avem un PNL care, la fel, oscilează în ultimele studii între 16 și 20 la sută și avem un AUR care, în anumite momente era undeva la 18 la sută, dar a scăzut până pe la 14 la sută.  SOS România a preluat oarecum din procentele AUR, cele două partide par a funcționa ca un sistem de vase comunicante, scade AUR,  colectează SOS, care era cotat la patru până la șase  procente și merge acum spre nouă , în anumite măsurători chiar mai mult.

– E pusă în discuție unificarea listelor PSD și PNL în orașele unde opoziția mai are deocamdată primari. Este aceasta o strategie câștigătoare?

– E și acest un scenariu, ați văzut că, de fapt, PSD vrea o soluție mai largă privind comasarea alegerilor în legătură cu prelungirea colaboraării la guvernare și după 2024.  Probabil că se discută și aranjamente de genul,  voi primiți, președintele noi guvernul , dar și liste comune în orașele unde a câștigat USR. Acum, USR reprezintă punctul central din această alianță de dreapta în care mai avem Forța Dreptei a lui Ludoviuc Orban și Mișcarea Populară, dar personal nu cred că aceste partide contează atât de mult; au intrat în acest mariaj doar pentru a prinde locuri în Parlamentul European și în Parlamentul României, altfel nu ar fi avut nici o șansă . În câteva orașe așadar, București, Brașov, Tmișoara, dar și altele listele comune ar putea fi o soluție pentru a învinge USR. Spun că ar putea să meargă, dar este destul de delicat pentru că, dacă ne uităm puțin în sondaje, PSD a reușit să capitalizeze mai mult din această guvernare de coaliție deât PNL. PSD a reușit să fie și la putere și în opoziție în anii în care premierul Ciucă a condus guvernul și vedem că și după aproape un an de zile de când are șefia guvernului, PSD nu scade în sondaje. Social democrații  reușesc prin măsurile de asistență acordate posibililor lor alegători să-și mențină scorul electoral,  în timp ce liberalii au oscilat destul de mult. Am văzut PNL și la 12 la sută în momentele cele mai proaste și la 20 la sută în cele mai bune. Ceea ce vreau să spun este că nu poate fi paritate în această alianță elcectoarală, politică sau cum va fi ea pentru câștigarea unor alegeri fie că e vorba de locale sau parlamentare și atunci se va negocia probabil la sânge, mai ales că sunt situații la nivel local foarte diferite. Una e să discuți de Timișoara, alta de Brașov, intențiile de vot pentru PSD sau PNL variază destul de mult în zone diferite.  .

– Dar comasarea aceasta a listelor n-ar putea genera o reacție de respingere care să-i favorizeze în cele din urmă pe primarii USR în funcție?

–  În alegerea primarilor contează și votul de partid,  dar aproape jumătate din ponderea deciziei de vot înseamnă personalitatea candidatului sau în cazul acesta a primarului. Vorbim de imaginea lui care ține de integritate și dacă e gospodar sau nu e gospodar. Votul de partid e mai important pentru oameni mai puțin cunoscuți, care vor să câștige o funcție. Dar dacă ne referim la o persoană cu notorietate și care se bucură de încredere, în general voturile de partid nu sunt atât de importante și toate strategiile legate de coaliții, liste comune, nu sunt atât de relevante. La Timișoare sau la Brașov, comasarea listelor ar putea fi o soluție viabilă, deocamdată e greu să ne pronunțăm și să spunem dacă va funcționa sau nu.

– În studiile dumenavoastră, și-au manifestat oamenii preocuparea că astfel de decizii precum comasarea pun în pericol democrația? 

– Acest aspect ar reieși din studii calitative, noi nu am făcut sondaje pe tema asta. Ce vă pot spune cu siguranță este că în jur de 35 la sută, spre 40 la sută dintre români spun că nu susțin această variantă a  comasării alegerilor. Nu știm de ce spun asta, știm în schimb care este profilul lor: sunt în general cei care se îndrepată spre cele două partide AUR și SOS, fără studii superioare, atât din mediul urban, cât și din mediul rural. E posibil ca aceștia să manifeste îngrijorări legate de faptul că democrația r avea de suferit, dar pe de altă parte eu cred că au rezonat mai degrabă cu mesajul liderilor lor politici. Știm bine că AUR s-a opus energic acestei teme lansate în spațiul public. Să vă răspund direct, nu cred că în acest moment comasarea ar putea fi interpretată  ca un atac la adresa democrației, mai ales că astfel de lucruri se întâmplă și în alte țări. Cu siguranță că este o schimbare pe care fiecare o va interpreta probabil și în funcție de experiența pe care o va trăi în acest marasm de modificări legislative și instituționale. Cert este că dacă vor fi comasări vom merge de mai puține ori la vot și asta va însemna o economie în comportamentul electoral, oamenii nu vor fi deranjați să meargă de atâtea ori la vot . Pe de altă parte, intențiile declarate de prezență la vot sunt destul de mari, de  65, 70  până la 90 la sută, în funcție de tipul alegerilor. Dar și asta e adevărat și experiența altor alegeri ne învață că una e intenția declarată și altul este comportamentul electoral. Sondajele trebuie interpretate cu doza de rezervă necesară, nu înseamnă că tot ce spun oamenii se materializează.

Caius CHIOREAN