INTERVIU “Am avut un an cu provocări, în care ne-am concentrat atenția pe domeniul medical”

Anul care se încheie a fost, pentru Consiliul Județean Cluj, unul plin de provocări – au fost făcuți pași importanți pentru continuarea unor proiecte începute și au fost demarate altele noi. Domeniul prioritar al forului administrativ a fost sănătatea, dar au fost avute în vedere și educația, turismul, digitalizarea, infrastructura. Într-un interviu acordat ziarului Făclia, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, punctează realizările, restanțele, dar și planurile de viitor pentru județ.

Reporter: Cum a fost anul care se încheie, din punct de vedere administrativ? Care au fost realizările dar și nerealizările, restanțele?

Alin Tișe: Am avut un an cu provocări, în care ne-am concentrat atenția pe domeniul medical. Am alocat enorm de multe resurse acestui domeniu, deși existau foarte multe priorități. Decizia de a face asta mi-a aparținut în exclusivitate și astfel am redus numărul de morți infectați cu Covid! Și totodată am pregătit spitalele să facă față unor potențiale noi riscuri.

La realizări, cert putem discuta de câteva proiecte relevante pentru clujeni:

1.Finalizarea CMID, atât pe partea de construcții, dar și partea de selectare pe care o desfășurăm prin ADI Ecometropolitan Cluj.

2. Finalizarea licitațiilor de colectare în întreg județul și semnarea contractelor aferente de colectare și transport pentru următorii 10 ani. Introducerea unui principiu nou în România în faza de pionierat “plătești cât gunoi produci“.

3. Finalizarea Drumului Apusenilor, un proiect major de infrastructură, inclusiv  turistică, finanțat prin bani europeni, respectiv prin POR, care va duce la dezvoltarea întregii zone.

4. Finalizarea cu succes a licitațiilor pentru lucrările de întreținere la drumuri pentru întreg județul. S-au reabilitat foarte mulți km de drumuri județene.

5.Construirea a două școli speciale, de la zero, se  apropie și ele de finalizare, tot pe fonduri europene, devenind cele mai moderne de acest fel din România.

6. Construirea unui spital /secție nouă – proiectul de la Psihiatrie Pediatrică, avansăm foarte rapid, ceea ce ne dă speranțe că o vom inaugura anul viitor.

7. Deja avem Proiectul Tehnic  și Autorizația de Construire atât pentru Spitalul Pediatric Monobloc, cât și pentru Centrul Integrat de Transplant Multiorgan, și am scris proiectele pentru finanțare prin PNRR, deci le putem include la capitolul realizări.

Restanțe, nerealizări? Aici mă gândesc în primul rând la Drumul Bistriței. După cum știți, am scos din șantier un constructor neserios și deja am atribuit ambele loturi altor constructori. Este cert că, din primăvară, având capacitate, se va lucra intensiv.

Dacă însumăm toate tronsoanele pe acest drum care leagă Sălajul de Bistrița, traversând județul nostru, a fost cel mai mare proiect de reabilitare drum, aproximativ 64 km de drum județean finanțat prin POR din România. Pentru că știu cât au suferit locuitorii din zonă, am intrat cu lucrări în regim de urgență, este unul din marile mele regrete pentru acest an.

Dar, în cele din urmă, cel mai mult am investit în sănătate și infrastructura de sănătate.

Ce am făcut: am reabilitat clădirile spitalelor, le dotăm cu sisteme de aducțiune fluide medicale, am adus extraordinar de multă aparatură modernă la tot ce înseamnă spitale ale Consiliului Județean Cluj, ale Ministerului Sănătății sau care depind de alte autorități locale: a se vedea RMN nou la Câmpia-Turzii, CT nou și la Gherla, la Spitalul Clinic Județean de Urgență am achiziționat un aparat performant de detecție non invazivă a cancerului ori aparatură care dublează numărul de bolnavi consultați la Medicală 2, iar la Institutul Oncologic am finanțat dotări pentru secția de chimioterapie.

Am avut un an cu numeroase provocări, în care ne-am concentrat atenția pe domeniul medical, căruia i-am alocat enorm de multe resurse. Asta, deși, existau foarte multe priorități. Decizia de a face acest lucru mi-a aparținut în exclusivitate și sunt convins că asta contribuie la o viață mai bună și mai lungă pentru clujeni.

Dacă ne referim la noutățile aduse și la cum am evoluat administrativ, au apărut oportunități, cum ar fi PNRR sau programul Anghel Saligny. Categoric căutăm să atragem cât mai multe fonduri și cât mai multe surse de finanțare.

Reporter: În ce stadiu sunt, în acest moment, proiectele Spitalului pediatric monobloc si al Centrului de transplant?

Alin Tișe: După cum aminteam anterior avem tot ce înseamnă documentație tehnică și autorizațiile de construire pentru ambele unități sanitare noi.

Acuma așteptăm să se deschidă liniile, am adoptat tot ce înseamnă indicatori tehnici, am scris cererile de finanțare. Așteptăm să se deschidă liniile pe PNRR și pe POS de Sănătate. Ambele sunt proiecte unice la nivel de România, și ambele sunt proiecte de care clujenii trebuie să beneficieze cât mai curând.

Reporter: Ce proiecte ați derulat pentru promovarea turismului clujean anul acesta și în ce au constat ele?

Alin Tișe: Toată planeta caută un mod mai sustenabil și mai ecologic de a face turism și pentru mobilitate. Noi, la Consiliul Județean Cluj am ales să sprijinim turismul, și promovăm turismul promovând infrastructura. Degeaba avem obiective turistice dacă nu putem ajunge la ele și zona nu poate oferi servicii din HORECA conforme cu ”alfabetul civilizației”. Aici clar ne referim la drumurile turistice pomenite anterior, pe care le-am realizat, dar și complementar am depus pe PNRR un proiect de finanțare cu care include peste 680 km de piste de biciclete, din care peste 245 km în județul Cluj împreună cu Bihor și Alba. În același sens, am sprijinit dintre comunele Clujului care erau eligibile să depună pe PNRR pentru piste velo, punându-le la dispoziție partea de infrastructură județeană.

Am preluat foste drumuri locale care deservesc zone turistice, cum sunt cele din zona Sălicea Tureni – Lacuri Micești și le-am reabilitat.

În plus, reabilităm castelele din patrimoniul public, Banffy de la Răscruci se apropie de finalizare.

Dorim să începem cu castelul de la Ciucea pe noul exercițiu financiar. Acestea vin în continuarea reabilitării de fațade sau de corpuri de la celelalte palate Banffy pe care CJC le deține în patrimoniul public (și care găzduiesc Muzeul de Artă și Muzeul Etnografic).

De asemenea, realizăm PUZ pentru zona Cheilor Turzii și zonele de munte. Oamenii vor putea să dezvolte pensiuni și facilități turistice.

Deja am început cu introducerea de apă din sursa principală pentru zonele turistice. Vom continua să dezvoltăm partea de aducțiuni/rețele de apă, și canalizare, în tot ce înseamnă zonele turistice ale Clujului încurajând astfel turismul rural și ecologic.

Reporter: În anul care urmează ce proiecte aveți în vedere în domeniul educației?

Alin Tișe: In afară de faptul că finalizam de reabilitat / construit mai multe școli, Kozmutza Flora, SAMUS, CSEI  (singura școala construită de la 0 pe fonduri europene) ne propunem să începem reabilitarea Școlii Speciale de la Huedin.

Reporter: CJ Cluj a fost premiat recent pentru digitalizare. Ca sa le explicam puțin clujenilor, pentru ce a fost acest premiu, mai exact?

Alin Tișe: Da, este adevărat, Consiliului Județean Cluj i-a fost decernat premiul I în cadrul Conferinței Internaționale „Inovație și calitate în sectorul public” organizate de ANFP. În cadrul acesteia au fost premiate cele mai de succes proiecte ale administrației românești.

Am participat la competiție cu aplicația „Modernizare și reformare, prin digitalizare. Emiterea de către Consiliul Județean Cluj, în premieră națională, a certificatelor de urbanism în format digital”.

Juriul a apreciat în mod unanim modul în care am reușit să schimbăm, după peste 30 de ani în care în România mai mult s-a vorbit despre digitalizare decât s-a făcut, paradigma interacțiunii cetățean-administrație, prin digitalizarea, în premieră, a întregului flux de depunere a actelor, procesare a acestora și emitere online a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, perfect valide din punct de vedere juridic. Lansarea de către noi a aplicației Ghișeul Unic a reprezentat actul de naștere a digitalizării și debirocratizării circuitului actelor în acest domeniu. Am fost, astfel, prima autoritate publică din cele peste 3.300 de consilii locale și județene din țară care am reușit să implementăm această soluție digitală.

Reporter: Care sunt prioritățile CJ Cluj pentru anul care urmează?

Alin Tișe: Bineînțeles, prioritatea nr. 1 rămâne infrastructura, nu putem ridica standardul de viață sau atrage turiști, oricâte atracții am avea, dacă nu oferim condiții minime de infrastructură. Prioritar va fi, deci, să ducem la capăt proiectele începute.

Ne vom concentra mai ales pe finalizarea celor două proiecte majore, ce vizează construcția a două spitale unice în România și Europa de Sud-Est: Spitalul Pediatric Monobloc și Centrul Integrat de Transplant.

În ceea ce privește Spitalul Monobloc de Copii, acesta este cel mai important proiect al Clujului, în domeniul sănătății, edificiul medical ultramodern urmând să deservească pacienți din întreaga Românie. Afirm acest lucru pentru că, din punctul meu de vedere, și cred că clujenii sunt în asentimentul meu, este necesar să avem o Unitate de Primire a Urgențelor ultramodernă și spațioasă, suficientă pentru nevoile actuale ale micuților.

Primul spital pediatric în sistem integrat construit de la zero, după Revoluție, de către o autoritate publică din România, va fi edificat pe un teren de cca. 17 hectare, în cartierul Borhanci, și va dispune de 506 paturi pentru spitalizare continuă, 51 de paturi pentru spitalizarea de zi și 30 de paturi aferente serviciului ATI.

Centrul Integrat de Transplant este, la rândul lui, un proiect unic în România și în Europa de sud-est, care integrează facilitățile necesare pentru patru tipuri de transplant: de cord, plămân, hepatic și renal. Este un proiect avansat și matur, care va deservi, de asemenea, întreaga țară. Odată cu identificarea sursei de finanțare nerambursabilă avem încredere că obiectivul nostru va putea fi atins, acela de a finaliza în maxim trei ani construcția edificiului medical ultramodern de importanță majoră.

Acesta va dispune de 264 de paturi pentru spitalizare continuă, 16 paturi pentru spitalizare de zi și 45 de paturi destinate ATI și va avea 12 săli de operație și chirurgie, zone de Imagistică și U.P.U., laboratoare, unitatea de transfuzii și recoltare sânge, zona A.T.I., cabinete medicale și săli de cercetare, saloane, un heliport.

Politica mea este să nu încep proiecte și să le abandonăm, să nu fie o risipă de resurse. De asemenea, misiunea noastră e să identificăm resurse noi. Aici ne referim atât la resurse financiare dar și la noi resurse de energie curată astfel încât să furnizăm energia necesară clădirilor Consiliului Județean. Ne gândim inclusiv la convertirea deșeurilor nedegradabile într-o formă de energie curată și vom lucra intens în acest sens.

Reporter: Anul viitor se anunță greu din punct de vedere economic. În ce fel credeți ca vor fi afectate proiectele majore ale Consiliului Județean Cluj?

Alin Tișe: Da, este adevărat. Toate previziunile de la nivel de statistică și prognoză, economice și financiare, relevă, de 2-3 ani, o degradare a mediului economic și, prin urmare, a veniturilor publice, declanșată atât de pandemie, cât și de războiul din vecinătate. Însă, inclusiv în acest an, aceste prognoze economice negative nu s-au adeverit în totalitate la nivelul țării noastre.

Din acest motiv, avem încrederea că vom reuși și în anul următor să ne menținem stabili, să putem genera un impuls în piața și viața socio-economică clujeană, inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii.

Dacă vor apărea riscuri pentru anumite proiecte, e clar că ne vom orienta spre alte soluții, poate temporare, să rezolvăm punctual problemele. Dar asta rămâne de văzut, la modul concret, pentru fiecare situație în parte.

Interviu realizat de Anca M. COLIBĂȘANU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut