Îngrijorări, temeri, incertitudini. Oamenii de afaceri clujeni și moțiunea: Știm ce nu s-a făcut și asta este de ajuns!

Moțiunea de cenzură intitulată „STOP Planului Bolojan – de distrugere a economiei, de sărăcire a populaţiei şi de vânzare frauduloasă a resurselor statului” a fost depusă în Parlament de către PSD, AUR și PACE. Aceasta urmează a fi votată astăzi. În dreptul PSD și AUR, miza politică va fi un test major în ceeace privește cădera Guvernului Bolojan. Dacă moțiunea trece, guvernul este demis. Dacă pică, majoritatea actuală se reconfirmă. Inițiatorii moțiunii acuză guvernul de măsuri economice care au dus la sărăcirea populației și la gestionarea ineficientă a resurselor, denumind acțiunile acestuia „Planul Bolojan”. Unii analiști speculează asupra rezultatului, având în vedere numărul mare de semnături adunate de opoziție, dar și calculele politice de culise privind voturile necesare pentru demitere. În cazul în care moțiunea nu trece, premierul Bolojan a sugerat că vor fi necesare consultări, iar în cazul în care pică, opoziția s-ar putea consolida. Opiniile oamenilor de afaceri clujeni sunt nuanțate, inconveninte fiind semnalate în ambele situații: cădera sau menținerea guvernului actual. Oricum, așteptările generale sunt tensionate, marcate de o posibilă restructurare a majorității parlamentare sau de confirmarea acesteia în funcție de rezultatul final al votului.

O măsură dusă la paroxism

Clujeanul Mihai Curga are o vechime de 24 de ani în antreprenoriat și consideră că soluțiile Guvernului Bolojan de asanare a crizei financiare și redresare a bugetului „au fost inițial bine intenționate dar ulterior s-au divedit a fi extrem de austere și rigide”. Antreprenorul clujean menționează: „Este adevărat, Bolojan a moștenit un deficit bugetar extrem de sever și o inflație în creștere accelerată. Pentru asta să mulțumească întregii linii politice care a fost înaintea lui: Dăncilă, Orban, Câțu, Ciucă, Ciolacu…Toți au urmărit în primul rând avantajele de partid. Tot ceea ce spuneau că fac pentru țară, de la pensii și salarii până la indemnizații pentru mame sau burse pentru studenți, a însemnat un sir nesfârșit de împrumuturi externe la dobânzi greu de suportat. Așa s-a ajuns ca datoria publică a României să depășească 60 % din PIB, iar deficitul bugetar preluat să fie undeva la peste 7%. Ideea de austeritate îmbrățișată de actualul prim-ministru se impunea. Doar că Bolojan a dus-o la paroxism. Intensitatea acesteia nu a mai putut fi suportată nici de populație, nici de mediul de afaceri. În domeniul meu de activitate prețul materialelor de construcții a luat-o razna. Când s-a scumpit motorina, guvernul nu a intervenit, așa cum au procedat ungurii și polonezii, să stopeze sau să amelioreze prețurile. Nu poți ține mușchii economiei și ai populației tensionați la nesfârșit!” spune Mihai Curga.

Când ești bolnav, ceva trebuie să faci

Acesta aadugă: „Este adevărat, a scăzut undeva la aproximativ 6 % deficitul bugetar dar este o disproporție uriașă între scăderea procentuală realizată și prețul plătit de români. Ai mărit TVA, ai tăiat bursele elevilor și studenților, ai „tuns” până și indemnizațiile primite de mamele cau adus pe lume un copil, ai tăiat din pensii, ai generat o suită interminabilă de taxe și impozite, unele dintre acestea frizând absurdul, ai stopat investițiile unor primării din mediul rural, deja începute, pe fermieri nu i-ai ajutat cu nimic, le-ai luat oamenilor și sufletul din ei. Și care îți sunt rezultatele, guvern Bolojan? Inflația este în creștere, a ajuns aproape de 10 %, alimentele, medicamentele, protezele sunt tot mai greu de procurat. Pentru omul de rând sistemul medical de stat este greu de accesat: aștepți trei săptâmâni pentru o programare la policlinică sau pentru o internare la spitalul de stat. Bolojan nu a văzut nimic din toate astea. El motivează totul printr-un singur parametru: scăderea deficitului bugetar: Dar cu ce preț? Cu tinerii care ne părăsesc țara, cu seniorii ale căror pensii nu le permit nimic dincolo de zona supraviețuirii, cu dascălii împovărați de norme, cu minerii ale căror mine au scânduri la gura de intrare… Care este deci prețul scăderii infime a deficitului bugetar? Scăderea nu poate fi un scop în sine dacă nu este corelată la standardul de viață. Eu nu știu ce va aduce un alt guvern, poate va fi chiar mai rău. Dar când vezi că ești bolnav, iar boala îți cuprinde tot organismul, atunci ceva trebuie să schimbi, trebuie să riști. Iar pentru asta trebuie să faci apel la pârghiile constituționale. De aceea s-a conceput moțiunea. Pentru astfel de cazuri”. menționează Mihai Curga.

Depindem de natură, de vreme, de Bunul Dumnezeu

Lucian Pop – Vistianu din Dej este fermier și deținătorul a 58 de hectare de cultivate cu porumb, grâu și rapiță în județele Cluj și Sibiu. Vistianu consideră că nici până în prezent acest guvern nu a rezolvat problemele structurale și financiare de fond din agricultură și zootehnie. Fermierul dejean declară: „Am cerut insistent prin asociațiile noastre aprobarea proiectului prin care motorina utilizată în agricultură să fie achiziționată direct de la pompă fără acciză și TVA. Și acum această măsură este blocată în Guvern, existând tensiuni pe acest subiect, în special între Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor. Timpul trece, imediat vine vara, avem lucrări importante de făcut, iar de situația fermierilor guvernului nu-i pasă. Rezultat zero. De asemenea ne-am opus modificărilor aduse Codului Fiscal care impun taxarea serelor, solarelor, răsadnițelor și silozurilor pentru micii producători. Rezultat zero, nimeni nu ne ia în seamă. Am solicitat măsuri concrete de susținere, altele decât cele 180 de milioane de euro aprobate ca ajutoare naționale tranzitorii, într-un context în care fermierii sunt ignorați și că noile constrângeri le agravează situația. Rezultat zero. Am ieșit cu tractoarele la protestele anti-Mercosur, situația importurilor din America de Sud fiind extrem de nocivă pieței indigene. S-a schițat de către ministrul Agriculturii o minimă formă de protest. Rezultat zero. Imputurile s-au scumpit foarte mult, leul se devalorizează de la o zi la alta, combustibilii au prețuri tot mai mari. Noi depindem de natură, de vreme, de Bunul Dumnezu. Să mai depindem și de mila guvernului? Eu cred că moțiunea este binevenită. Nu știu ce va fi de acum încolo, dar știu ce s-a făcut, mai bine zis ce nu s-a făcut pentru noi, iar asta îmi este de ajuns!”

Un „palmares” ostil

Principalele aspecte imputate guvernului condus de Bolojan mai vizează:

– Favorizarea multinaționalelor și eliminarea unor taxe: Guvernul Bolojan a fost criticat pentru eliminarea impozitului pe cifra de afaceri aplicat multinaționalelor, măsură adoptată în august 2025. Unii critici au susținut că politica fiscală a favorizat companiile mari (multinaționalele), fiind numită „mumă” pentru acestea și „ciumă” pentru populație.

– Creșteri de taxe și presiune pe populație: În timp ce s-au făcut ajustări pentru companii, guvernul a propus sau implementat măsuri precum creșterea TVA, mărirea bazei de impozitare a CASS (inclusiv 10% pentru pensii mai mari de 4.000 lei) și alte creșteri de taxe.

– Pachetele de austeritate prin angajarea răspunderii: Mediul de afaceri a privit cu îngrijorare angajarea răspunderii guvernului în Parlament pentru pachete fiscale menite să corecteze dezechilibrele bugetare, în special cele care vizau reducerea sporurilor și alte măsuri de austeritate.

– Presiunea asupra cheltuielilor bugetare: Deși salutată de o parte a mediului de afaceri, intenția de a tăia cheltuieli la stat (exemple precum Metrorex) a generat rezistență din partea sectoarelor dependente de fonduri publice.

– Teama de blocaje economice: Premierul a recunoscut că a primit plângeri de la marii investitori că impozitul pe cifra de afaceri „inhibă investițiile”, însă eliminarea lui a creat polemici politice și economice.

Beniamin Pascu